HOME ADAUGA ANUNTURI IMOBILIARE DIRECTOR FIRME UTILE CONTACT
Imobiliare
Cautare imobiliare
Localitatea
Zona
Tip spatiu
Oferit spre
   
Cuvant
Utile imobiliare
Catalog de firme
Cautare firme
Localitate
Domeniu de activitate  
Cuvant
 
Curs valutar BNR
Ati selectat categoria: Confectii metalice
ABRUDEAN PETRU PETRICA PF FANTANELE
nr. 260 Constructii metalice si parti componente
ALEXA SRL ARAD
Str. PREPARANDIEI nr. 28 257285875 Constructii metalice si parti componente
ALEXA SRL ARAD
Str. PREPARANDIEI nr. 28 257285875 Constructii metalice si parti componente
ALEXA SRL ARAD
Str. PREPARANDIEI nr. 28 257285875 Constructii metalice si parti componente
ANDRIMONA A & S SRL ARAD
Str. ARON PUMNUL nr. 70/A, ap. 2 740692250 Constructii metalice si parti componente
ANKERROM SRL ARAD
P-ta AVRAM IANCU nr. 16, ap. 11 Constructii metalice si parti componente
APLAST GRUPGB SRL ARAD
Str. SEBESULUI nr. 6, ap. 2 257281026 Constructii metalice si parti componente
APLAST GRUPGB SRL ARAD
Str. SEBESULUI nr. 6, ap. 2 257281026 Constructii metalice si parti componente
ARAD SUPPLY SRL ARAD
Str. CZIGLER ANTONIU nr. 7 257213073 Constructii metalice si parti componente
ARAD SUPPLY SRL ARAD
Str. CZIGLER ANTONIU nr. 7 257213073 Constructii metalice si parti componente
ARAD SUPPLY SRL ARAD
Str. CZIGLER ANTONIU nr. 7 257213073 Constructii metalice si parti componente
ARMETAL SRL VLADIMIRESCU
PLATFORMA CHIMICA0 723717257 Constructii metalice si parti componente
ARMETAL SRL VLADIMIRESCU
PLATFORMA CHIMICA0 723717257 Constructii metalice si parti componente
ARMETAL SRL VLADIMIRESCU
PLATFORMA CHIMICA0 723717257 Constructii metalice si parti componente
ARO-STAHL-PRODUCT SRL ARAD
Str. CAMPURILOR nr. 2-4 257278278 Constructii metalice si parti componente
ARO-STAHL-PRODUCT SRL ARAD
Str. CAMPURILOR nr. 2-4 257278278 Constructii metalice si parti componente
ARO-STAHL-PRODUCT SRL ARAD
Str. CAMPURILOR nr. 2-4 257278278 Constructii metalice si parti componente
AUTOHTON MET SRL ARAD
Str. LAPTELUI nr. 2-4 257208830 Constructii metalice si parti componente
BRED CONF MET SRL SEBIS
Str. PACII nr. 51 Constructii metalice si parti componente
BULZAN DUMITRU PAVEL BULZAN PF PANCOTA
Str. CALVARIEI nr. 42.B 745857356 Constructii metalice si parti componente
Garantarea creditelor ipotecare: primul pas către subprime
Dorinţa politicienilor americani de a nega legile naturale ale economiei şi de a anula caracterul limitat al resurselor prin acte normative stă la baza actualei crize. Guvernanţii români ar trebui să ştie că o lege din 1977, Community Reinvestment Act, completată de acte ulterioare, care obligă băncile, sub faţada egalităţii de şanse şi egalităţii rasiale, să acorde credite ipotecare indivizilor cu venituri reduse şi colateral minim sau chiar absent, este una dintre principalele măsuri care au dus la instabilitatea sistemului financiar. Iar cine nu învaţă din greşelile trecutului va plăti scump.
Marea Criză a marcat începutul erei intervenţionismului economic pe scară largă în SUA, dar şi debutul intervenţiei guvernamentale pe piaţa locuinţelor. În 1934, guvernul federal american a creat Federal Housing Administration (FHA), o agenţie a cărei misiune era garantarea creditărilor ipotecare. Astfel, băncile nu trebuiau să-şi mai facă griji în privinţa riscului de credit asociat unui debitor sau altuia - eventualele pierderi ca urmare a unor fraude sau a intrării în incapacitate de plată treceau în sarcina FHA, adică a guvernului, şi implicit a contribuabililor. Consecinţa neintenţionată a acestei socializări a riscului de credit: diminuarea standardelor de creditare şi încurajarea iresponsabilităţii!

Fannie, Freddie…
În 1938 a fost creată o corporaţie sponsorizată de guvernul federal, intitulată Federal National Mortgage Association sau, mai pe scurt, Fannie Mae (echivalentul unei regii autonome din România), pentru a plasa creditele ipotecare garantate de FHA la rate subvenţionate. Alte 12 Federal Home Loan Banks au fost instituite în 1932, cu acelaşi scop, de a subvenţiona creditul ipotecar. Activitatea Fannie Mae s-a extins treptat, devenind principala instituţie care securiza creditele ipotecare din SUA, cu toate că în 1970 guvernul american i-a creat o soră, intitulată Federal Home Loan Mortgage Corporation sau, pe scurt, Freddie Mac. Chiar dacă activitatea aparent bine intenţionată a acestor companii de stat consta într-o permanentă distorsionare a alocării resurselor, consecinţele catastrofice nu au ieşit la iveală decât în urmă cu doi ani, când piramida creditului securizat construită timp de decenii s-a prăbuşit, provocând cea mai gravă criză mondială de la Marea Depresie.
Cauzele fundamentale care au dus la această implozie ţin, pe de o parte, de politica monetară a Fed din deceniul 2000 şi, pe de altă parte, de accelerarea deteriorării standardelor de creditare după adoptarea Community Reinvestment Act în 1977. Aceste presiuni asupra bunelor practici bancare au atins un vârf, dublat de creşterea bugetelor Fannie Mae şi Freddie Mac, sub administraţia Bill Clinton, al cărei obiectiv era creşterea, cu orice preţ, a ratei proprietarilor de case, sub deviza „O casă pentru fiecare american“. Deoarece această politică „altruistă“ aduce multe voturi, ea a fost continuată sub administraţia Bush. Băncile private, care originau creditele şi le vindeau apoi pe piaţa ipotecară secundară creată de Fannie Mae şi Freddie Mac, au cedat uşor presiunilor. Oricum riscurile nu cădeau asupra lor! Băncile şi fondurile de investiţii din toată lumea, care cumpărau creditele ipotecare securizate sub formă de Mortgage-Backed Securities (MBS) de la Fannie Mae şi Freddie Mac, erau liniştite de ratingurile AAA acordate de agenţiile de credit şi de garanţiile nemărturisite, dar implicite date de administraţia SUA corporaţiilor sale ipotecare.

…Şi Fed
Totul e bine cât merge bine, chiar dacă un dezastru aşteaptă să se întâmple undeva la orizont. Când dobânzile Fed au început să scadă repede în 2000-2001, preţurile caselor au luat un nou avânt. Bula imobiliară funcţiona acum pe pilot automat şi, ca un bulgăre de zăpadă, câştiga în intensitate. Când dobânzile au început să crească, rata intrărilor în incapacitate de plată a celor care, fară bani sau din motive pur speculative, au luat un credit ipotecar a explodat. Scăderea preţurilor caselor şi creşterea numărului de debitori insolvabili s-au repercutat imediat asupra corporaţiilor de credit ipotecar. Fannie Mae şi Freddie Mac au intrat în faliment la mijlocul anului trecut şi au fost preluate, aşa cum era de aşteptat, de guvernul american. Dar contagiunea s-a răspândit în tot sectorul financiar american şi internaţional, înţesat cu derivate create pe baza creditelor ipotecare. Restul e de-acum istorie.
Deşi e greu să speri că politicienii învaţă din greşelile trecutului, morala pentru guvernanţii români, care vor să extindă amestecul Executivului în domeniul ipotecar, se impune de la sine. Desigur, România nu este SUA. Tocmai de aceea nu-şi permite nici 1% din erorile făcute de politicienii americani!

Bogdan Enache - Saptamana Financiara

http://www.sfin.ro/articol_16402/garantarea_creditelor_ipotecare_primul_pas_catre_subprime.html
Ai pus foc la vecini? Stinge-l cu o inundatie!
Parcă se simţeau mai bine Carmen şi Pop Escu de când se mutaseră în garsoniera din Brâncoveanu, de 32 mp, de la etajul unu, cu 900 de lei/lună. În afară de două probleme care se rezolvaseră (locul de parcare şi copiii care se dădeau cu rolele prin casă), totul părea că este mai bine decât în celelalte garsoniere unde locuiseră. Amintindu-şi de copiii cu rolele, Pop se gândea: „Toţi devenim nostalgici când ne gândim la copilăria noastră şi ne amintim zâmbind năzbâtiile pe care le făceam. Chiar râdem când rememorăm neplăcerile pe care le-am provocat altora când eram mici şi ne jucam. Însă nu mai zâmbim când situaţia se inversează şi devenim cei care suntem nevoiţi să suportăm prostiile pe care le fac copiii altora.”. Dar asta a fost chiar o joacă de copii de care îşi amintea zâmbind, faţă de ceea ce a urmat.
Înainte să înceapă şcoala şi nemaiavând la dispoziţie rolele, pentru că mama lor (doamna Băltoiu) „le pusese bine”, copiii au căutat alte metode să se distreze. Fiind fumătoare şi o femeie organizată şi prevăzătoare, doamna Băltoiu avea un pachet de ţigări acasă pe balcon, unul în poşetă şi unul în maşina de la serviciu. Stând pe balcon şi aruncând în trecători cu ceea ce aveau la îndemână, într-o zi copiii au descoperit pachetul de ţigări ascuns în dulap. Aşa ia venit ideea băiatului:
- Hai să fumăm, să vedem cu e!
- Nu, că ne prinde mama. Dacă le-a numărat şi ştie câte are!
- Nu ştie, că are prea multe pachete.
Numai că nu prea ştiau cum se face. Aşa că au luat o ţigară şi au încercat să o aprindă fără să tragă din ea. Deşi au făcut asta de câteva ori, ţigara nu s-a aprins. Au încercat la aragaz, dar tot nu s-a aprins. Pe urmă au văzut un trecător care fuma şi care trăgea din ţigară. Au încercat şi ei şi au reuşit să „o facă să scoată fum”. Băiatul a tras în piept fumul, s-a înecat, i s-a făcut rău şi a leşinat. Speriată, fetiţa a luat ţigara şi i-a dat drumul pe geam. Numai că aceasta a căzut în balconul lui Pop. Ghinionul a fost că, în urmă cu doar câteva zile, Carmen cumpărase un covor şi îl pusese în balcon ca să nu mai folosească papuci. Ţigara nu arsese nici măcar pe jumătate şi a luat foc covorul cel nou.
Între timp, fetiţa aruncase cu apă pe faţa fratelui ei pentru a-l trezi. Când şi-a revenit i-a mirosit a ars: din balconul familiei Escu ieşea fum. Atunci băiatul şi-a luat în serios rolul de salvator al omenirii, îi plăceau filmele cu Batman, şi a început să care apă cu oala de ciorbă şi să o arunce în balconul de sub ei. Numai că apa nu ajungea la foc. I-a venit altă idee: să inunde balconul lor ca să curgă apa dedesubt. Zis şi făcut. A luat toate castroanele şi cratiţele din casă şi a cărat apă pe balcon până la umplut, astupând scurgerea cu tricoul de pe el.

La un moment dat, când începuse să iasă fum din balcon, un vecin a văzut şi a sunat la pompieri. Aceştia au venit la timp, astfel încât au reuşit să stingă incendiul până să apuce să se extindă în casă. Când a venit Carmen de la serviciu a rămas blocată în faţa blocului. Nu a avut nicio reacţie când a văzut balconul negru, apa curgând şi toţi vecinii admirând priveliştea. Singurul lucru pe care l-a făcut, instinctiv, a fost să-l sune pe Pop şi să-l cheme acasă. Pompierii i-au spus acestuia că, cel mai probabil, incendiul izbucnise de la o ţigară aruncată neglijent de un vecin şi l-au sfătuit să nu mai lase ferestrele deschise când pleacă de acasă. Numai că nimeni nu ştia cine ar fi putut să arunce ţigara cu pricina.

Când a venit doamna Băltoiu de la serviciu şi a găsit ditai băltoiu în balcon, s-a speriat. A desfundat scurgerea şi a dat drumul apei chiar dacă o boscorodeau vecinii că a găsit-o curăţenia tocmai acum când se întâmplase nenorocirea. A şters bine pe jos şi pereţii, a făcut curat în balcon şi s-a făcut că uită întâmplarea. Dar bănuia că incendiul fusese provocat de copiii ei şi a ascuns cât mai bine pachetul de ţigări de pe balcon şi chibriturile. Iar lui Pop nu i-a spus nimic de ruşine şi de teamă să nu o pună să plătească pagubele. „Prostii din astea fac şi ditai oamenii, darămite nişte copii”, s-a consolat ea.

Când Pop şi Carmen au intrat în garsonieră au început şi reproşurile femeii:
- Ţi-am spus de la început să fii atent şi să nu mai faci vreo prostie! Ţi-am spus că am văzut la televizor incendii de la o ţigară şi nu m-ai luat în seamă! Ţi-am spus să închizi fereastra de la balcon când pleci de acasă!
- Am uitat. M-am grăbit şi am uitat.
- Aşa spui de fiecare dată. Tu uiţi întotdeauna ce îţi spun eu! M-am săturat să ne mutăm tot timpul din cauza ta!
- Şi ce era să facem? Să fii rămas în Tineretului fără apă şi gaz?
- Eu nu mai pot să mă tot mut, iar aici nu mai putem sta. Orice am face va rămâne mirosul în pereţi. Ţi-am spus de o mie de ori că vreau să avem casa noastră.
- Nu avem bani să cumpărăm o casă.
- Ba avem. Am auzit un coleg la serviciu care a luat credit prin Prima casă şi a reuşit. Dar nu vrei tu să faci credite.
- Normal că nu vreau să plătesc 30 de ani când eu nu ştiu nici dacă voi avea un serviciu anul viitor.
- O să ai. Eşti avocat şi acum toată lumea are nevoie de un avocat. Nu mă interesează. Eu vreau casa mea şi gata. Facem credit că aşa nu mai suport să trăiesc. Mai rămâne ca atunci când ne vom muta iar să mă omoare unul la colţ ca să-mi ia telefonul. Nu mă interesează cum faci, dar vreau să am casa mea.
- Bine dragă. O să mă interesez cum trebuie să procedăm.
„Ce prost am fost! Iar nu am fost atent când ne-am mutat şi uite la ce am ajuns. Mai bine căutam o locuinţă şi o cumpăram. Ce tot amân hotărârea asta!? Nu văd că ni se întâmplă tot felul de nenorociri? Aşa o să avem casa noastră şi totul va fi altfel. Mai ales că acum, după toate aventurile prin care am trecut, ştiu la ce să fiu atent. Ştiu ce trebuie să evit şi ce să verific. Gata, de mâine mă apuc de treabă şi cumpăr un apartament al nostru. Poate aşa o conving să facem şi un copil”, se învinovăţea Pop în gând.

Din episoadele trecute: Escu, Pop Escu, este un tânăr care a devenit avocat de câţiva ani şi care s-a căsătorit cu Carmen tot cam atunci. De când se cunosc au stat cu chirie prin mai multe cartiere din Bucureşti. Câteva luni au stat într-o garsonieră de 17 mp din Berceni, confort III, 800 de lei/lună, complet utilată şi mobilată. Însă, pentru că s-au mutat în grabă au avut neplăceri: carcalaci, loc de parcare, găştile de cartier… Până la urmă au fost nevoiţi să se mute din cauza bagabonţilor de la colţ care făceau gălăgie şi se luau de Carmen. S-au mutat într-o garsonieră din Tineretului, dar au descoperit că nu au apă caldă şi gaz. De aceea, s-au mutat din nou, de această dată în Brâncoveanu, într-o garsonieră de 32 mp, la etajul unu, cu 900 de lei/lună.

Atenţie! Acesta este un pamflet cu personaje imaginare create pentru a pune în discuţie problemele care apar în viaţa de zi cu zi a proprietarului sau a chiriaşului unei locuinţe şi să găsească rezolvări la acestea. Intenţionăm să atragem atenţia asupra unor aspecte care trebuie luate în seamă în cazul unei mutări într-o locuinţă pentru a nu fi nevoiţi ulterior să ne mutăm în altă parte, să suportăm neplăceri sau chiar să ajungem la fapte mai grave (certuri, bătăi, distrugeri de bunuri etc.).
La un pas de cel mai prost an in imobiliare
Tranzacţiile planificate pentru a doua parte a acestui an, la care se poartă negocieri de mai bine de 12 luni, ar putea face diferenţa dintre cel mai prost an în imobiliare din ultimii zece şi un an cel puţin similar cu 2011, când volumul tranzacţiilor a depăşit 350 milioane euro

România a înregistrat în primul semestru al acestui an cel mai scăzut volum de investiţii imobiliare (în proprietăţi de birouri, retail sau industriale) din primul semestru al anului 2005 şi până în prezent. În primele şase luni ale lui 2012, au fost încheiate doar două tranzacţii, în valoare de 55 milioane euro.

Vânzarea fabricii Nokia către producătorul De’Longhi şi cumpărarea complexului de birouri City Business Centre din Timişoara de către New Europe Property Investments (NEPI) au fost singurele tranzacţii finalizate în această perioadă. Rezultatele slabe sunt puse în principal pe seama lipsei finanţării şi a problemelor din zona euro, însă riscul de ţară este un alt element care îndepărtează investitorii de România.

Cititi articolul integral pe Capital
sursa: flux imobiliar
Citeste si stirile imobiliare
Programul Prima Casă va continua în 2013. Plafonul de garanţii, suplimentat cu 200 de milioane de euro
Dezghet usor in dezvoltarea imobiliara
Stocul de spatii industriale si logistice nu va creste semnificativ anul viitor
Cum te faci proprietar pe terenul de sub bloc
Jumatate din volumul investitiilor directe va fi absorbit de sectorul industrial
Harta preturilor la terenurile agricole. Cat mai costa un hectar de pamant in Romania?
S-au ieftinit taxele pentru intabulare. Afla cu cat
Asigurari facultative doar pentru sume asigurate ce exced celor acoperite de polita obligatorie pentru locuinte
La un pas de cel mai prost an in imobiliare
Lucrarile de constructii au crescut in primul semestru cu 7,5%
Romanii au tot mai multe spatii comerciale moderne
Proprietarii nu tin cont de fluctuatiile cursului valutar
Investitorii imobiliari nu-si mai ajuta cu bani firmele din Romania
Autorizatiile de constructie pentru rezidentiale, in scadere
Guvernul nu va emite titluri de plata pentru imobilele nationalizate pentru inca un an
Prelungirea interdictiei de vanzare a terenurilor agricole catre straini nu poate fi realizata
Cum dau dezvoltatorii “tepe” cu viciile de constructie
BCR a depasit pragul de 1 miliard de euro acordat pentru Prima casa
Bancile nu mai fac afaceri imobiliare pentru ca banii se intorc greu
Vesti proaste pe toate fronturile real estate-ului autohton
Vanzarea casei va fi nula fara atestatul energetic
Guvernul vrea sa mai amane legea privind proprietatile nationalizate
Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii
Romania, repetenta Europei la restituirea proprietatilor
“Gaura” lasata de Guvern in imobiliare: Fara subventii, mai putini cumparatori
Dezghet pe piata apartamentelor vechi
2012 ar putea aduce o crestere pe segmentul spatiilor industriale
Mica evaziune imobiliara
Numarul autorizatiilor pentru constructii de locuinte a crescut cu 15,4% luna trecuta
ANL va finaliza anul acesta 1.800 de locuinte incepute anterior
Murano Shop - bijuterii si obiecte decorative din sticla de Murano
Silver Shop - bijuterii din argint 925
Home | Contact | Termeni si conditii | Acord de confidentialitate