HOME ADAUGA ANUNTURI IMOBILIARE DIRECTOR FIRME UTILE CONTACT
Imobiliare
Cautare imobiliare
Localitatea
Zona
Tip spatiu
Oferit spre
   
Cuvant
Utile imobiliare
Catalog de firme
Cautare firme
Localitate
Domeniu de activitate  
Cuvant
 
Curs valutar BNR
Ati selectat categoria: Constructii
A&A INVESTMENT SRL ARAD
Str. LIPOVEI nr. 23 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
A.T.X. CONSTRUCT SRL SANLEANI
nr. 201/a 0257381664 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ABBOND CONSTRUCT SRL CAPORAL ALEXA
nr. 145 BIS 0742398937 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ABZORB ARAD
Str.Margaritar nr.1 0721328958 Pardoseala PVC termosudabila,constructii si finisaj ...
ABZORB SRL ARAD
Str. MARGARITAR nr. 1 0257286741 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
AC ME COMPANY SRL ARAD
Str. NASAUD nr. 15A 0257272216 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ACCIPIENS SRL ARAD
Str. CEAHLAU nr. 10 Alte lucrari de constructii ingineresti
ACIPEX SRL ARAD
Str. CORNELIU COPOSU nr. 3-4, ap. 17 0257212009 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ACOPS SRL ARAD
Str. GEN.DRAGALINA nr. 16 0257283175 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ACTA GORE CONSTRUCT SRL SEMLAC
nr. 998 0723436638 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ACTA HOUSE CONSTRUCT SRL SEMLAC
nr. 998 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ADAL CONSTRUCTII INVESTITII SI SERVICII SRL ARAD
Str. FAT FRUMOS nr. 39, bl.A 1-4, ap. 6 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ADAM HOERNIG CONSTRUCTII SRL ARAD
B-dul GENERAL VASILE MILEA nr. 40, ap. 2 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ADELAIDE & EDUARD SRL ARAD
Str. SZABO ARPAD nr. 18 0257274988 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ADI CONSTRUCT SERVICE SRL ANDREI SAGUNA
Com. ZIMANDU NOU nr. 15 0257217338 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ADI-CRIS HIDROCONS SRL ARAD
Str. TEODOR PACATEANU nr. 5 057/278252 Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva
ADICOM TRANS SRL ARAD
Str. STUPILOR nr. 5/A, bl.A38-b, sc. B, ap. 17 0743813121 Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
ADNERO BULZAN SRL ARAD
Str. PROF.ONISIFOR GHIBU nr. 7, ap. 7 Constructii
ADONIS SRL ARAD
Str. SCARISOARA nr. 78 0257289846 Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva
ADRYAN MIHUT 3M SRL ARAD
Str. GROZAVESCU nr. 16/a Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta
Pentru ca proprietarii nu scad chiriile, piata de retail din Cluj se micsoreaza
După anul trecut în care analiştii pieţei la nivel naţional au afirmat că retailul românesc s-a comprimat cu până la 60%, în 2010, proprietarii de spaţii comerciale din Cluj Napoca se confruntă cu una dintre cele mai dramatice presiuni economice din ultimii ani.

Raportat la vârful atins în perioada 2007-2008, reducerile chiriilor pentru aceste spaţii din oraş au oscilat în 2009 între 20 şi 50%, în funcţie de amplasare, de dotări şi mai ales de abilitatea de adaptare a proprietarilor la noile condiţii ale pieţei, susţin reprezentanţii Grup de Lux.

Perioada de închiriere a variat şi ea între trei şi şase luni, după ce în anii precedenţi (2007-2008), contractele de închiriere a spaţiilor comerciale din centrul oraşului erau încheiate pe termene mult mai lungi. În prezent, proprietarii care dispun de resurse financiare nu vor să scadă chiriile.

Această atitudine duce, de obicei, la pierderea clientului şi implicit la renunţarea la un rulaj de bani care poate fi recuperat foarte greu în condiţiile economice actuale. Deschiderea marilor centre comerciale de tip mall a atras şi la Cluj Napoca brandurile importante care au părăsit centrul oraşului pentru a veni în mall. În plus, Polus şi Iulius Mall au generat şi o migraţie clienţilor tineri şi tineri adulţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 45 de ani dinspre centru spre cele două mari centre comerciale.

A scăzut numărul acordurilor de funcţionare

În primul trimestru din acest an a continuat tendinţa din 2009 de a fi la mare căutare spaţiile comerciale stradale din zone foarte bune. Astfel, centrul Clujului a rămas destinaţia preferată a viitoarelor cafenele şi restaurante, însă condiţia care se pune este ca nivelul chiriei să fie unul cu adevărat adaptat pieţei din acest moment. Unul de 30-40 de euro/mp este de neconceput pentru actualii oameni de afaceri interesaţi să dezvolte astfel de afaceri, reiese dintr-un studiu al Grup de Lux. Există în continuare companii din domeniul decoraţiunilor interioare şi al alimentaţiei publice care sunt foarte interesate de închirierea unui spaţiu comercial, însă la preţuri de până la 15 euro/mp în zonele bune ale oraşului.

Pentru că proprietarii de spaţii nu vor să negocieze şi să lase din preţ, se observă o migraţie a comerţului cu amănuntul la produsele alimentare spre cartiere, în special spre Mărăşti şi Mănăştur. Şi acordurile de funcţionare eliberate de Primăria Cluj arată o scădere a activităţii comerciale din oraş. Potrivit acestor statistici, în 2007 au fost emise 1.467 de acorduri de funcţionare pentru activităţile comerciale în Cluj Napoca, în 2008 au fost eliberate doar 909, iar în primul trimestru din 2010 au fost emise cu aproape 50% mai puţine, raportat la perioada similară din 2009.

Previziuni şi situaţia actuală pe zone

Analiştii Colliers au prognozat pentru provincie o evoluţie negativă a pieţei de retail prin închiderea centrelor comerciale mari, neperformante. Până în prezent, Clujul nu s-a aflat într-o asemenea poziţie. Dimpotrivă, retailerii multinaţionali sunt în continuare interesaţi să investească în cartierele noi ale oraşului care nu beneficiză de magazine de tip hypermarket. Însă, livrarea acestor spaţii depinde foarte mult de evoluţia ulterioară a economiei europene, naţionale şi locale. Se pare că suprafaţa totală de spaţii comerciale din Cluj Napoca se ridică la aproximativ 400.000 mp. Proiectele anunţate anul trecut ar fi urmat să crească cu mai mult de o treime această suprafaţă, însă multe dintre ele sunt în aşteptare.

Previziunile celor de la Grup de Lux arată o creştere a cererii de spaţii comerciale din Cluj Napoca în semestrul al doilea din acest an fără a apărea schimbări majore ale amplasamentelor preferate. Cu toate acestea, cererea nu va fi suficient de ridicată pentru a determina o creştere a chiriilor. Mai mult decât atât, chiriile spaţiilor din zonele periferice vor scădea în condiţiile în care principalii clienţi ai acestor spaţii din anii trecuţi (bănci, farmacii, firme de telefonie) au oprit investiţiile în dezvoltarea lanţurilor proprii. Iată care este harta comercială actuală a oraşului, împărţită în trei de specialiştii de la Grup de Lux:
- centrul (zona pietonală bd. Eroilor, str. Regele Ferdinand, str. Napoca, Piaţa Mihai Viteazu) continuă tendinţa de a deveni ţinta investiţiilor pentru afaceri în alimentaţia publică şi mai puţin pentru comerţul cu amănuntul destinat retailerilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte care au emigrat în marile centre comerciale;
- Mărăşti (sensul giratoriu) şi Mănăştur-Plopilor tind să „găzduiască” tot mai multe afaceri în zona retailului cu produse alimentare, micile afaceri găsind în vadul cartierelor un loc propice dezvoltării;
- cartierele de periferie tind să devină gazdele afacerilor în decoraţiuni interioare, materiale de finisaje pentru construcţii şi chiar materiale pentru construcţii.
Ei ne-au adus boom-ul, ei să facă Bum!
Piaţa imobiliară rămâne gripată. Nici detensionarea din mediul financiar şi nici măcar programul “Prima Casă” nu au fost în măsură să dezmorţească lucrurile. Avalanşa de târguri pentru segmentul rezidenţial nu a putut atrage numărul dorit de cumpărători. Problemele rămân nerezolvate, iar declinul pieţei nu poate fi stăvilit. Şi cum treaba merge prost pentru cei din sectorul de real estate, aceştia se plâng în stânga şi în dreapta, ameninţând că dacă ei sucombă, atunci şi restul economiei se va scufunda. Asta de ca şi când ar fi un secret că spargerea unui balon de săpun de aşa dimensiuni nu poate să nu propage efecte nedorite în tot mediul de afaceri.“Dacă sectorul imobiliar nu se dezvoltă, atunci întreaga societate suferă!” “Nu se poate ca economiei să îi meargă bine dacă în real estate lucrurile nu se mişcă!” “Preţurile mari la imobiliare sunt un simptom al bunului mers al activităţii economice!” “Piaţa rezidenţială antrenează creşterea mai multor ramuri industriale şi servicii!” Cam acestea sunt replicile pe care imobiliarii le rostesc acum, la pierderea busolei, ameninţându-ne că vor trage după ei în groapă România. Enunţurile de mai sus pot fi parţial adevărate, dacă preţurile şi randamentele din real estate sunt rezonabile, dacă acest domeniu oferă o infrastructură de dezvoltare economiei în ansamblul ei. Dacă, dimpotrivă, extrage valoare, dacă împovărează prin costuri ridicate diverşii agenţi economici, atunci este o adevărată pacoste pentru societate. Este şi cazul României, unde bula speculativă din real estate a pus presiune pe companiile producătoare şi a atras investiţii care ar fi trebuit canalizate pentru dezvoltarea unor secroare productive. Vom descoperi în anii următori şi dimensiunea instabilităţii pe care acest bubble a indus-o în sistemul financiar.
Teoria economiei centrate pe real estate, în care preţurile ridicate ale activelor imobiliare ar reflecta sănătatea mediului de business, atât de des adusă în discuţie în anii euforiei imobiliare, este contrazisă de numeroşi economişti. Între aceştia, britanicul Fred Harrison, unul dintre cei care au prezis încă de la sfârşitul anilor ‘90 actuala criză, despre care a specificat că va fi cauzată tocmai de speculaţiile din real estate. În decembrie 1997 acesta l-a atenţionat pe actualul premier Gordon Brown, pe atunci la cârma finanţelor Regatului Unit, asupra pericolului antrenării unui bubble imobiliar şi a dimensiunii dezastrului în momentul spargerii acestuia. “Până în 2007, Marea Britanie şi cea mai mare parte a celorlalte economii puternic industrializate vor fi într-o frenezie speculativă a pieţei terenurilor. Preţurile acestora se vor afla aproape de vârful ultimilor 18 ani, după o creştere exponenţială, în pragul unui colaps care va determina intrarea într-o criză globală în 2010. Cele două evenimente nu vor exprima o coincidenţă: vârful din piaţa terenurilor nu numai va semnala recesiunea, dar va fi chiar cauza primară a acesteia”, afirma Harrison în scrisoarea sa către Cancelarul Eşichierului din Cabinetul Blair.
Economistul britanic apreciază că politica fiscală prociclică promovată de statele dezvoltate a încurajat inflamarea balonului imobiliar, în condiţiile în care acest domeniu s-a sustras taxării. Fred Harrison este declarat “georgist”, fiind adeptul şcolii economice a americanului Henry George. Acesta, la sfârşitul secolului XIX, când în SUA se punea problema constituirii monopolurilor, a abordat frontal problema taxării proprietăţii terenurilor, astfel încât renta din pământuri să fie echitabil distribuită la nivelul societăţii şi a nu rămâne în mâna unor privaţi. În lucrarea sa, “Progress and Property”, Henry George lansa principiul “trebuie să facem din pământ o proprietate comună”. Acesta nu era însă adeptul naţionalizărilor, ci al taxării pământurilor neutilizate sau care nu aduc valoare adăugată.
Georgiştii susţin şi acum că renta economică ce este colectată din resurse naturale (pământ, extracţii, de minereuri, spaţii de emisii, cote de pescuit, coridoare de navigaţie sau orbite spaţiale) trebuie taxate diferit. Aceste monopoluri naturale aduc venituri importante şi nu ar trebui să ajungă la îndemâna unui investitor privat. Taxarea acestora ar face eficientă colectarea publică, fără a reduce însă productivitatea angrenajului economic în ansamblul ei. Terenul şi resursele, spun georgiştii, sunt oferite de natură, iar valoarea lor adăugată este potenţată de societate. Prin urmare, acestea trebuie taxate mai degrabă decât munca sau capitalul care sunt productive nemijlocit.
Fred Harrison este adeptul acestei teorii economice şi subliniază că în perioadele de creştere, doar capitalul şi munca aduc valoare adăugată terenurilor. Proprietarii acestora doar profită, extrag valoare, fără ca societatea în ansamblu să beneficieze. Povara valorii extrase de imobiliari devine din ce în ce mai greu suportabilă pentru mediul de afaceri, pe măsură ce cotaţiile din real estate urcă agresiv. Firmele şi lucrătorii fac eforturi din ce în ce mai mari pentru a se menţine la pragul de rentabilitate, pentru ca, în cele din urmă, angrenajul economic să se deterioreze, făcând loc recesiunii. Proprietarii rămân cu valoarea extrasă în anii de boom şi cu vechiul activ imobiliar care se devalorizează, în timp ce societatea în ansamblul ei intră în declin.
Potrivit lui Fred Harrison, statele dezvoltate au eşuat în aplicarea unor politici anticiclice, preferând impozitarea muncii şi a capitalului, în timp ce proprietatea a rămas netaxată. Economistul britanic aminteşte că la jumătatea secolului al XVII-lea, 75% din veniturile publice erau asigurate de taxele pe rentele aferente pământurilor. Treptat, proprietarii s-au sustras acestei impuneri şi, pe măsura avansului consemnat de revoluţia industrială, taxarea capitalului şi a muncii a devenit preponderentă, astfel încât, la mijlocul secolului al XIX-lea, doar 4% din veniturile bugetare erau culese din taxele pe proprietate.
În România, ne aflăm la capătul unei perioade în care imobiliarul, unde s-a antrenat cea mai mare bulă speculativă din istoria ţării, a atras, în mod ineficient, resurse care ar fi trebuit să asigure dezvoltarea unor sectoare productive, care să schimbe structura balanţei comerciale, unde avem importuri pe aproape orice categorie de produse. Imobiliarul autohton a acaparat, în mod egoist, cea mai mare parte a investiţiilor străine. Creditarea a fost direcţionată, preponderent, spre inflamarea pieţei rezidenţiale, în detrimentul finanţării unor companii productive. Firmele de succes au fost văduvite, în momentul în care acţionarii acestora, în loc să reinvestească profiturile, au preferat să le îngroape în terenuri pe care acum nu le cumpără nimeni, după cum, probabil, nu le va cumpăra nimeni nici în următorii o sută de ani.
Sectorul imobiliar a fost răsfăţatul perioadei de boom. Este normal ca acum să fie cel mai afectat de criză. Dificultăţile economice, din prezent, nu sunt picate din cer, după cum nu reprezintă doar importarea turbulenţelor financiare din afară. Piaţa imobiliară se află chiar la originea actualei crize. Atât în ţările dezvoltate, cât şi în România. Reprezentanţii industriei de real estate nu au de ce să se plângă. După cum este cu totul neinspirat să profereze ameninţări că vor trage după ei întreaga economie. Acest lucru se întâmplă oricum. Ideal ar fi totuşi ca imobiliarul şi sistemul bancar ce a finanţat iresponsabil balonul de săpun să ia grosul pierderilor, iar acestea să nu se extindă ca o pecingine către ramuri productive de care vom avea nevoie. Cât despre entuziasmul economiei centrate pe imobiliare, este bine să îl lăsăm naivilor. Chiar aşa… Sunt îngrijoraţi managerii firmelor că vor avea de plătit chirii mai mici pentru facilităţile logistice, pentru spaţiile de birouri sau pentru magazinele din centrele comerciale?

Sursa: Curierul National
Bancile vor fi un client de baza pentru piata imobiliara in 2012
Afacerile companiilor de consultanta imobiliara vor continua sa creasca si in 2012, an in care o buna parte din business va fi generata de clientii din mediul financiar-bancar, ce detin portofolii importante de proprietati imobiliare, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Ilinca Paun, managing director al Colliers International.

Ilinca Paun (foto) estimeaza ca afacerile Colliers, cel mai important jucator din piata de consultanta imobiliara, au crescut in acest an cu aproximativ 20%, pana la circa 4,5 milioane de euro, iar pentru anul viitor managerul vede o crestere de 10% fata de 2011.

Printre clientii care vor contribui la crestera afacerilor pentru consultantii imobiliari in 2012 se afla si bancile, care “au mostenit” portofolii masive de proprietati, spune ea.

“O cerere importanta pentru servicii de consultanta imobiliara va veni anul viitor din partea bancilor, precum si a jucatorilor din asigurari si telecom, care detin sute de spatii. 2012 va fi pentru astfel de companii «trezirea la realitate»: isi vor analiza portofoliile proprii, vor reloca sau inchide sucursale si vor vinde multe din aceste spatii, de la sucursale, la spatii de birouri, de arhiva sau spatii tehnice”, afirma sefa Colliers.

In acest context, bancile vor fi un client de baza pentru piata de real estate, considera Paun, insa deseori asteptarile de pret pe care astfel de proprietari le au nu sunt foarte realiste. Cel mai important lucru pentru companiile care au “mostenit” retele de spatii este crearea unei strategii de optimizare a portofoliilor, astfel incat pachetele destinate vanzarii sa includa si proprietati de calitate, mai spune consultantul.

Expansiunea retailerilor continua si in 2012

In ceea ce priveste sectorul de retail, vedeta in acest an, Ilinca Paun estimeaza ca in 2012 expansiunea retailerilor va continua in acelasi ritm, trendul fiind dat tot de operatorii de hipermarketuri. Ritmul de extindere ar putea incetini doar daca situatia economica din Europa se va agrava, insa fara acest scenariu, marii retailerii continua sa isi securizeze noi locatii.

Spre exemplu, in ultima saptamana au fost anuntate doua tranzactii cu terenuri: Dedeman, care a cumparat in Constanta terenul pentru al doilea magazin din oras si Auchan, care a cumparat 2,7 hectare din platforma fabricii Tricodava din cartierul bucurestean Ghencea.

Un segment care ar putea inregistra cresteri este cel al spatiilor hoteliere, unde Colliers ofera consultanta si evaluari, insa intentioneaza sa creeze un departament specializat, de dezvoltarea caruia se va ocupa Raluca Buciuc.

“Exista o cerere din partea proprietarilor de hoteluri care, in boom-ul imobiliar, au construit masiv, fara a avea un proiect bine gandit , iar acum au nevoie de un operator expert care sa le administreze eficient imobilul. In plus, sunt cateva orase, precum Sibiul, cu au potential turistic, dar si de business ridicat”, explica Ilinca Paun.

Pe lista departamentelor pe care Colliers vrea sa le dezvolte in 2012 se afla si cel de property management, care administreaza in prezent o cladire de birouri dezvoltata de Allianz Tiriac in Brasov si doua parcuri logistice detinute de GE Capital Real Estate si Helios Phoenix in Timisoara si Brasov.

Acest departament consolideaza pozitia consultantului imobiliar pe piata dinafara Bucurestiului, o traiectorie similara pe care ar putea avea-o si departamentul de birouri.

„Pe piata spatiilor de birouri din marile orase exista cerere din partea companiilor de outsourcing. Acesti operatori se vor uita mai mult la tara decat au facut-o pana acum, asa incat putem spune ca piata de birouri din tara incepe sa se dezvolte”, considera Paun.

Se dezvolta serviciile conexe tranzactiilor cu birouri

In Bucuresti, trazactiile incheiate de Colliers pe piata spatiilor de birouri au dus la aparitia serviciului de fit-out project management, care consta in coordonarea procesului de amenajare si mutare a unei firme intr-un nou sediu.

Procesul de mutare, denumit move management, este specific companiilor cu peste 150 angajati care nu au persoane dedicate relocarii si dureaza aproximativ o luna si jumatate, mutarea efectiva realizandu-se in weekenduri.

Tot un serviciu lansat in acest an ca urmare a cererii din partea proprietarilor de birouri a fost si cel de project marketing, care vinde servicii de PR si marketing pentru proiecte imobiliare. Pe acest segment, Colliers reprezinta in activitatile de promovare doua companii: Chayton Capital, dezvoltatorul parcului de birouri Swan Office & Tehnology Park din Pipera si S IMMO AG, proprietarul mallului Sun Plaza si al cladirii de birouri Sun Offices.

Birourile vor ramane si in 2012 un departament cheie a al consultantului imobiliar, mai ales in contextul in care dezvoltatorii incep sa investeasca din nou in achizitia de terenuri, cel mai recent exemplu fiind dat de Interprime Properties, parte a grupului IKEA, care a cumparat doua hectare langa Pasajul Basarab. Iar tranzactiile cu birouri atrag si alte servicii de consultanta imobiliara.

Sursa: Wall-Street
sursa: flux imobiliar
Citeste si stirile imobiliare
Programul Prima Casă va continua în 2013. Plafonul de garanţii, suplimentat cu 200 de milioane de euro
Dezghet usor in dezvoltarea imobiliara
Stocul de spatii industriale si logistice nu va creste semnificativ anul viitor
Cum te faci proprietar pe terenul de sub bloc
Jumatate din volumul investitiilor directe va fi absorbit de sectorul industrial
Harta preturilor la terenurile agricole. Cat mai costa un hectar de pamant in Romania?
S-au ieftinit taxele pentru intabulare. Afla cu cat
Asigurari facultative doar pentru sume asigurate ce exced celor acoperite de polita obligatorie pentru locuinte
La un pas de cel mai prost an in imobiliare
Lucrarile de constructii au crescut in primul semestru cu 7,5%
Romanii au tot mai multe spatii comerciale moderne
Proprietarii nu tin cont de fluctuatiile cursului valutar
Investitorii imobiliari nu-si mai ajuta cu bani firmele din Romania
Autorizatiile de constructie pentru rezidentiale, in scadere
Guvernul nu va emite titluri de plata pentru imobilele nationalizate pentru inca un an
Prelungirea interdictiei de vanzare a terenurilor agricole catre straini nu poate fi realizata
Cum dau dezvoltatorii “tepe” cu viciile de constructie
BCR a depasit pragul de 1 miliard de euro acordat pentru Prima casa
Bancile nu mai fac afaceri imobiliare pentru ca banii se intorc greu
Vesti proaste pe toate fronturile real estate-ului autohton
Vanzarea casei va fi nula fara atestatul energetic
Guvernul vrea sa mai amane legea privind proprietatile nationalizate
Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii
Romania, repetenta Europei la restituirea proprietatilor
“Gaura” lasata de Guvern in imobiliare: Fara subventii, mai putini cumparatori
Dezghet pe piata apartamentelor vechi
2012 ar putea aduce o crestere pe segmentul spatiilor industriale
Mica evaziune imobiliara
Numarul autorizatiilor pentru constructii de locuinte a crescut cu 15,4% luna trecuta
ANL va finaliza anul acesta 1.800 de locuinte incepute anterior
Murano Shop - bijuterii si obiecte decorative din sticla de Murano
Silver Shop - bijuterii din argint 925
Home | Contact | Termeni si conditii | Acord de confidentialitate