HOME ADAUGA ANUNTURI IMOBILIARE DIRECTOR FIRME UTILE CONTACT
Imobiliare
Cautare imobiliare
Localitatea
Zona
Tip spatiu
Oferit spre
   
Cuvant
Utile imobiliare
Catalog de firme
Cautare firme
Localitate
Domeniu de activitate  
Cuvant
 
Curs valutar BNR
Ati selectat categoria: Amenajari-finisaje
UNIVERSAL B.C.U.CONS SRL SELEUS
nr. 50 Lucrari de ipsoserie
VAGLIS CONSTRUCT SRL SEBIS
Str. VIILOR nr. 30/A 0257310586 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geam ...
VASICONS SRL NADLAC
Str. V.GOLDIS nr. 112 0257273031 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geam ...
VIDICAN SRL ARAD
Str. NICOLAE HORGA nr. 14 0257287564 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geam ...
VITINEXIM SRL ARAD
Str. CONSTANTA nr. 44 0743267950 Lucrari de pardosire si placare a peretilor
VLADI CONSTRUCT SRL ARAD
Str. FABIUS nr. 22, ap. 2 0729009035 Lucrari de ipsoserie
XSANTOS-COM SRL ARAD
Calea AUREL VLAICU Bl. Z-26, sc. D, ap. 22 0257271263 Lucrari de tamplarie si dulgherie
YETI SRL ARAD
B-dul DECEBAL nr. 20, ap. 2/A 0257281332 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geam ...
ZIDOVAR SRL SAVARSIN
nr. 379 0257/557574 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geam ...
ZUFACO SRL ARAD
Str. GOLESCU nr. 2 0257271620 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geam ...
Ce aveti impotriva mallurilor?
O parte dintre cititori şi-au manifestat în ultimii ani, cel puţin pe internet, dezamăgirea la auzul unor informaţii privind construirea unui mall nou.

“Încă un loc pentru piţipoance şi cocalari” sau “devenim oraş de malluri, bănci, shaormerii, farmacii şi cazinouri” sunt doar două dintre reacţiile stârnite de ştirile referitoare la malluri.

De unde aceste reacţii? Pe cine deranjează mallurile? Un prim argument dat de un coleg este faptul că mallurile au luat locul fabricilor care reprezentau producţie, în timp ce mallurile sunt locuri pentru consum.

Eliminarea fabricilor din interiorul oraşelor nu reprezintă însă o particularitate a Bucureştiului. Faptul că majoritatea acestor fabrici nu au fost mutate şi eficientizate reprezintă însă eşecul programelor de privatizare, care au permis investitorilor care au cumpărat vechile întreprinderi “pe nimic” să le vândă în perioada de boom imobiliar cu zeci de milioane de euro pentru terenurile de sub ele, fără a crea în schimb niciun loc de muncă în altă parte.

Astfel s-a ajuns ca terenurile a zeci de foste fabrici din Bucureşti să fie în prezent în proprietatea unor dezvoltatori imobiliari pe care însă nu îi poate obliga nimeni să construiască fabrici în interiorul oraşului.

Din acest motiv, ei vor construi proiecte pentru care consideră că vor avea cerere: birouri, malluri sau locuinţe. Tot piaţa, companiile şi consumatorii vor regla acest mecanism.

Dacă nu este nevoie de case, nu sunt bani pentru achiziţii, nu se mai construiesc. Sau se vor construi mai ieftin. Dacă investitorii vor considera că sunt prea multe malluri, nu vor mai aloca bani.

Bineînţeles, sunt proiecte mai bune şi altele mai proaste. Unele plasate mai inspirat, care au atras chiriaşi mai buni, iar altele care au intrat sau vor intra în faliment.

Construcţia aceea modernă însă, în care s-au investit zeci sau chiar sute de milioane de euro şi care a apărut, de cele mai multe ori, pe locul unor ruine, nu va dispărea.

Iar pentru falimentul unui mall nu plăteşte cetăţeanul şi nici statul, ci băncile şi investitorii care şi-au făcut calculele greşit.

Vă amintiţi cozile de 20-30 de minute de la supermarketuri? “Eu mai cumpăr ceva, tu mergi şi aşază-te de acum la coadă.” Acele cozi au ţinut de multe ori loc de analize privind fezabilitatea proiectelor.

Rudele şi prietenii care aveau ocazia să călătorească în străinătate se întorceau cu genţile pline de haine. Acum poţi găsi aceleaşi produse şi în mallurile din România.

Poate preţurile nu sunt încă la acelaşi nivel, dar cu cât vor fi mai multe magazine, cu atât retailerii vor fi mai forţaţi să se bată pentru clienţi, reducând astfel preţurile.

De haine şi de mâncare este în permanenţă nevoie. Cu ce le vom cumpăra? Nu este responsabilitatea dezvoltatorilor de malluri.

Sursa: Ziarul Financiar
Bogdan Pitigoi, partenerul lui Tiriac, a deschis un centru de 8 milioane de euro pentru antreprenorii ieseni
Bogdan Pitigoi, presedintele grupului Tester si partener in afacerile auto al lui Ion Tiriac, a investit 16,3 milioane de lei (3,7 mil. euro) intr-un centru de business pentru antreprenori la Iasi.

Investitia totala este de circa 35 de milioane de lei (8,1 mil. euro), restul banilor provenind de la Uniunea Europeana si Guvern.

Centrul de birouri pentru antreprenori are o suprafata de circa 11.000 de metri patrati si cuprinde spatii de clasa A, cu birouri cu suprafete cuprinse intre 42 si 140 mp, precum si spatii deschise, de tip office sharing.

Centrul poate acomoda pana la 80 de companii, iar deocamdata exista in jur de 23 de chiriasi. Bogdan Pitigoi isi doreste ca anul viitor aproximativ 50 de companii sa inchirieze spatii in Centru de Sprijinire si Dezvoltare a Afacerilor Ideo.

Cei care doresc sa isi deschida o afacere au in primele sase luni acces gratuit la toate facilitatile: birou mobilat in sistem office sharing, acces la internet, sali de training, intalniri, conferinte, restaurant si restul facilitatilor din centru. Intre sase si noua luni, taxa pentru un birou este de 60 de euro pe luna, iar dupa un an chiria este de 90 de euro pe luna (cu TVA).

Antreprenorii gazduiti primesc de asemenea consultanta in domenii precum, management, marketing, resurse umane, PR sau contabilitate.

„Ne propunem sa reunim intr-o comunitate start-up-uri si companii tinere. Imi doresc ca Ideo sa devina un adevarat nucleu al mediului de afaceri din nord-estul tarii”, a declarat Bogdan Pitigoi, presedinte al grupului de firme Tester-Casa Auto Iasi.

El a mai afirmat ca spera sa isi amortizeze investitia de circa 4 milioane de euro in 20 de ani si ca fara de fonduri europene, proiectul nu ar fi putut fi realizat.

Centru de Sprijinire si Dezvoltare a Afacerilor a fost cofinantat de Uniunea Europeana, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Proiectul a fost initiat si realizat de Tester Grup, companie condusa de Investitia totata a fost de 35,4 milioane de lei, dintre care 16,6 milioane lei din fonduri UE, circa 2,5 milioane de euro de la Guvernului Romaniei si 16,3 milioane din constributia Tester Grup SRL, beneficiarul proiectului.

Sursa: Wall-Street
Raiffeisen vrea sa dea credite ipotecare de 115 milioane de euro pentru Prima casa 4
Austriecii de la Raiffeisen au re­luat ieri vânzarea de credite ipotecare prin programul “Prima casă”, având la dis­poziţie un plafon de 115 mil. euro.

Raiffeisen este a opta instituţie de credit care intră în ediţia a patra a programului guvernamental, după BCR, BRD, CEC, Alpha Bank, Millennium, Piraeus şi Banca Transil­va­nia. Alte opt bănci şi-au exprimat intenţia de a participa la program, dar nu au început să vândă efectiv credite.

“«Prima casă» este o alternativă de finanţare bună pentru clienţii care doresc să achiziţioneze o locuinţă. Am ţinut cont de acest lucru atunci când am decis să continuăm să participăm la program”, a spus Radu Topliceanu, directorul executiv al ariei persoane fizice din Raiffeisen.

Banca a stabilit o marjă de dobândă de 3,9% peste Euribor la trei luni pentru creditele în euro, dobânda nomi­na­lă ajungând astfel la 5,4% pe an. Clien­tul mai plăteşte şi un comision anual de gestiune de 0,49% din sold, perceput de Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat prin acest program.

Raiffeisen vine şi cu variantă de finanţare în lei, cu o dobândă nominală de 7,9% pe an, adică o marjă de 2,4% peste Robor la trei luni.

Clienţii care îşi încasează salariul într-un cont curent deschis la bancă plătesc o marjă de dobândă mai redusă cu 0,2 puncte procentuale, adică 2,2% la lei şi respectiv 3,7% la euro.

Avansul minim este de 5%, iar va­loa­rea maximă a creditului ajunge la 57.000 de euro pentru achiziţie şi 66.000 de euro pentru construcţie. Spre deo­se­bire de etapele precedente, prin actuala ediţie din “Prima casă” pot cumpăra o locuinţă şi clienţii care au în proprietate un apartament sau o casă cu o suprafaţă mai mică de 50 de metri pătraţi.

Toate cele opt bănci care vând în acest moment credite ipotecare garan­ta­te pe jumătate de stat au la dispoziţie un plafon total de circa 1,3 miliarde de euro.

În etapa actuală, bancherii trebuie să accepte reducerea la jumătate a ga­ranţiei de stat pentru creditele acordate în trecut, ceea ce înseamnă că pot să vândă încă o dată pe atât.

În prima lună de funcţionare băn­cile au acordat numai 300 de cre­dite, însă fluxul a crescut ulterior odată cu in­tra­rea mai multor instituţii în program.

Sursa: Ziarul Financiar
sursa: flux imobiliar
Citeste si stirile imobiliare
Programul Prima Casă va continua în 2013. Plafonul de garanţii, suplimentat cu 200 de milioane de euro
Dezghet usor in dezvoltarea imobiliara
Stocul de spatii industriale si logistice nu va creste semnificativ anul viitor
Cum te faci proprietar pe terenul de sub bloc
Jumatate din volumul investitiilor directe va fi absorbit de sectorul industrial
Harta preturilor la terenurile agricole. Cat mai costa un hectar de pamant in Romania?
S-au ieftinit taxele pentru intabulare. Afla cu cat
Asigurari facultative doar pentru sume asigurate ce exced celor acoperite de polita obligatorie pentru locuinte
La un pas de cel mai prost an in imobiliare
Lucrarile de constructii au crescut in primul semestru cu 7,5%
Romanii au tot mai multe spatii comerciale moderne
Proprietarii nu tin cont de fluctuatiile cursului valutar
Investitorii imobiliari nu-si mai ajuta cu bani firmele din Romania
Autorizatiile de constructie pentru rezidentiale, in scadere
Guvernul nu va emite titluri de plata pentru imobilele nationalizate pentru inca un an
Prelungirea interdictiei de vanzare a terenurilor agricole catre straini nu poate fi realizata
Cum dau dezvoltatorii “tepe” cu viciile de constructie
BCR a depasit pragul de 1 miliard de euro acordat pentru Prima casa
Bancile nu mai fac afaceri imobiliare pentru ca banii se intorc greu
Vesti proaste pe toate fronturile real estate-ului autohton
Vanzarea casei va fi nula fara atestatul energetic
Guvernul vrea sa mai amane legea privind proprietatile nationalizate
Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii
Romania, repetenta Europei la restituirea proprietatilor
“Gaura” lasata de Guvern in imobiliare: Fara subventii, mai putini cumparatori
Dezghet pe piata apartamentelor vechi
2012 ar putea aduce o crestere pe segmentul spatiilor industriale
Mica evaziune imobiliara
Numarul autorizatiilor pentru constructii de locuinte a crescut cu 15,4% luna trecuta
ANL va finaliza anul acesta 1.800 de locuinte incepute anterior
Murano Shop - bijuterii si obiecte decorative din sticla de Murano
Silver Shop - bijuterii din argint 925
Home | Contact | Termeni si conditii | Acord de confidentialitate