HOME ADAUGA ANUNTURI IMOBILIARE DIRECTOR FIRME UTILE CONTACT
Imobiliare
Cautare imobiliare
Localitatea
Zona
Tip spatiu
Oferit spre
   
Cuvant
Utile imobiliare
Catalog de firme
Cautare firme
Localitate
Domeniu de activitate  
Cuvant
 
Curs valutar BNR
Oferte imobiliare
Inchiriere spatii cazare Baia Mare Ultracentral:
cazare in regim hotelier
1300 RON/luna
16.01.2016
detalii
ofer cazare in regim hotelier.apartamente cu una sau doua camere.ultracentral,conditii bune,igiena si curatenie.mobilate,utilate,catv,tv,internet wi-fi.pret:70ron/24h,neg.pt.termen mai scurt.rezervari:0749-388.875 sau 0754-647.258 (neli).
Cat pierd bancile la ruleta imobiliara
Cele mai mari 20 de proiecte rezidenţiale aflate în proces de insolvenţă sau faliment au creat băncilor finanţatoare o gaură de aproape 450 milioane euro.

Bancherii caută variante care să le permită recuperarea unei părţi cât mai consistente din sumă, dar în cel mai bun caz pierd cel puţin 40% din bani.

Construcţia de ansambluri rezidenţiale noi este de departe sectorul spre care s-a scurs cel mai mare volum de finanţări bancare în perioada de explozie imobiliară.

Peste jumătate din proiectele identificate de Capital au fost finanţate de bănci cu capital elen, iar restul sunt majoritar austriece. Alpha Bank deţine o pondere de 30% din datoria totală înregistrată de cele 20 de proiecte eşuate şi are de recuperat 132 de mil. euro. Urmează Piraeus Bank, cu o expunere de 28% pe datoria totală a acestor ansambluri, şi BCR, cu 12,5%.

„Unele bănci coboară sub 80% şi altele sunt pregătite să ajungă la 20% din nivelul datoriei pentru valorificarea bunului, în funcţie de situaţia proiectului. Problema este că, dacă numărul de proiecte la discount este mare, influenţează valoarea propriilor portofolii. Este influenţată totalitatea valorii gajurilor luate de bănci.

Tocmai de aceea băncile preferă să scoată aceste active în mod discret, pe vehicule care fac property management. Unii au început să facă asta. Este o formă de curăţare a bilanţului băncii şi o împovărare a vehiculului care are capacitatea de a aştepta. Este ca o pivniţă unde stau conservate”, explică Dan Ioan Popp, preşedintele Impact Developer & Contractor.

Dacă în cazul Asmita Gardens, Ibiza Sol sau Alia Apartments, care sunt finalizate, băncile au şanse să îşi recupereze până la 70% din valoarea datoriei printr-o politică de preţuri adecvată, majoritatea trebuie să se uite la procente cuprinse între 20% şi 30%, deoarece proiectele pe care le-au finanţat sunt în stadii incipiente de construcţie.

„În cazul proiectelor nefinalizate, ai nevoie de investiţii, care de regulă nu există. Am văzut doar două cazuri în toată istoria insolvenţei în care banca a mai investit de la declanşarea procedurii. În această situaţie ori se vinde proiectul unui investitor, ori intră în faliment.

În faliment, valoarea acestor ruine este foarte mică, iar băncile nu pot decât să accepte această finalitate. La proiectele terminate, valoarea nu o să fie cât e nivelul creanţelor, dar pot recupera o parte bună din datorie”, menţionează Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Cine cumpără falimentari

Valorificarea proiectelor ajunse în prag de faliment se poate face prin trei modalităţi: vânzarea tuturor activelor la licitaţie - cel mai fericit caz, trecerea firmei de dezvoltare în portofoliul unui vehicul extern creat de bancă sau vânzarea fiecărui apartament în parte - proces care poate dura ani de zile.

„Din câte observ eu, executorii nu prea ştiu ce să facă cu aceste proiecte. Nici băncile şi nici executorii nu ştiu să vândă. Cine cumpără 20-30 de apartamente poate accepta un risc mai mare, dar un om simplu, care s-a fript cu proiecte proaste în trecut, nu se mai bagă. Săracul cumpără tot scump.

Deocamdată, banca este într-un conflict pentru că a investit o sumă importantă de bani şi trebuie să recupereze maxim, dar investitorii nu vor să cumpere decât cu 500-600 euro/mp”, susţine Asher Lax, directorul de vânzări al Adama.

Raritatea investitorilor interesaţi de astfel de proiecte este o problemă reală printre bancheri. Din 2009 şi până astăzi, nu a fost vândut decât un singur ansamblu rezidenţial de proporţii la licitaţie, caz în care banca s-a deghizat în cumpărător.

Este vorba despre valorificarea My Dream Residence din Pipera, vândut pentru 16,7 milioane euro unui investitor necunoscut. Jucătorii din piaţă vorbesc însă despre un vehicul creat de Bank of Cyprus, principalul creditor al proiectului, care ar fi intervenit în tranzacţie.

Surse din cadrul departamentului de risc al uneia dintre băncile care se confruntă cu acest fenomen ne-au dezvăluit că există deja pe piaţă două entităţi economice create de bănci pentru vărsarea acestor proprietăţi „toxice”.

Aceleaşi surse susţin că băncile sunt potenţiali cumpărători ai proiectelor rezidenţiale valorificate prin licitaţie publică. „Investitorii se uită cu precădere la proiectele nefinalizate. Noi avem un caz de negociere la o sumă de opt milioane de euro. Într-adevăr nu e o bătălie pentru achiziţionarea lor. Nu sunt deosebit de atractive.

Mai există însă şi varianta prelurării lor în contul creanţei băncii. Anul acesta, cred că băncile vor lua în considerare şi această variantă. Vor merge în continuare pe ideea identificării unui investitor, dar cum acest proces nu se finalizează rapid vor prelua activul în contul creanţei şi vor continua discuţiile cu investitorii.

Acest proces poate merge şi în paralel cu vânzarea bucată cu bucată”, completează Andreea Anghelof.

Varianta de rezervă

Pe lângă cele trei variante enumerate, consultanţii vorbesc despre o a patra posibilitate de ieşire din proiectele păguboase. Din păcate, aceasta nu poate fi accesată decât de un număr redus de dezvoltatori.

Este vorba despre transformarea proiectelor rezidenţiale în unităţi hoteliere. Varianta nu poate fi abordată decât de investitorii ale căror proiecte sunt în locaţii centrale sau semicentrale şi care sunt dispuşi să suporte nişte costuri suplimentare.

„Sunt câteva cazuri în Bucureşti unde se negociază cu lanţuri hoteliere. Unul este în apropiere de Piaţa Unirii, unde există deja un operator hotelier interesat. Ulterior încheierii proiectului s-ar putea vinde către un investitor obişnuit cu operatorii hotelieri. Dacă modifici un proiect rezidenţial în hotel, operatorii sunt foarte stricţi cu privire la numărul de camere, de băi, cu structura, lucruri care ridică costurile”, subliniază James Heyworth Dunne, directorul departamentului de investiţii din cadrul CBRE România.

Bineînţeles că şi în această situaţie trebuie să existe acordul băncii finanţatoare şi a devenit deja notorie stricteţea cu care se acordă credite noi pentru dezvoltări imobiliare. Până la valorificarea activelor „toxice”, băncile trebuie să se confrunte cu valul de dosare care asaltează judecătorii.

Majoritatea actorilor activi pe piaţa imobiliară văd 2012 ca pe un an de cernere a proiectelor eşuate, iar direcţiile de acţiune urmate de bănci la început de an par să confirme această prognoză. „Băncile nu sunt pregătite să accepte o valoare foarte mică. Nu sunt disperate după cash şi acceptă să vândă bucată cu bucată.

Mă aştept tot mai multe proiecte să intre în insolvenţă, pentru că nu mai pot fi susţinute, dar valorificarea lor va fi de durată”, concluzionează partenerul CITR.

Acum este sănătos să „stai pe cash”, faţă de regula de dinaintea crizei, care indica activele imobiliare ca plasamente câştigătoare, este de părere Dan Ioan Popp.

Întrebarea este când îşi vor relua ciclul investiţiile imobiliare. Rămâne de văzut cine va fi câştigător: cei care vând astăzi la preţ de lichidare sau cei care aşteaptă reluarea cliclului pieţei.

444 mil. euro este valoarea cumulată a datoriilor bancare a celor mai mari 20 de proiecte rezidenţiale eşuate.

Sursa: Capital
Immofinanz asteapta venituri de 6 milioane de euro din chiriile Maritimo
Immofinanz, cel mai mare investitor imobiliar, asteapta venituri de 6 milioane de euro in primul an pentru Maritimo Shopping Center, deschis vineri in Constanta.

Chiria medie pentru centrul comercial este de 13-15 euro/mp lunar, exceptand hipermarketul Auchan, care este co-proprietar al celor 16.000 mp ocupati.

Comparativ, penultimul proiect de retail inaugurat de Immofinant in Romania este Gold Plaza din Baia Mare. Aici, chiria medie pe metru patrat pentru magazinele din Gold Plaza este mai putin de 10 euro/luna, in contextul in care nivelul veniturilor incasate se va ridica la 3,5 milioane de euro pe an.

Printre cei mai importanti chiriasi ai mall-ului de 97 milioane euro se numara hipermarketul Cora, cu o suprafata de vanzare de 4.500 mp, Cinema City, cu sase sali, precum si retailerii C&A, New Yorker, Deichmann, Takko, Leonardo, LC Waikiki, Domo, House of Art, San Francisco, Fox, Douglas, Centrofarm, Orsay, Best of Bowling si Kenvelo, Jeans Club.

De partea cealalta, printre cei mai importanti retaileri ai Maritimo Shopping Center din Constanta se numara grupul Inditex (4.500 mp) - cu marcile Zara, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho si Massimo Dutti - H&M, C&A (1.800 mp), New Yorker (1.200 mp) Domo, Flanco, Humanic, Takko sau Pure Health & Fitness.

In plus, Immofinanz a incheiat un acord cu Peek&Cloppenburg, care va deschide al doilea magazin din Romania in primavara anului 2012, pe o suprafata de 2.600 de mp. Tot in 2012 isi va deschide portile si Cinema City.

Pe plan local, fondul austriac Immofinanz mai detine centrele comerciale Polus Center (Cluj-Napoca), Euromall (Pitesti) si Armonia Center (Arad), precum si mai multe cladiri de birouri si parcuri industriale, fiind cel mai puternic investitor din piata imobiliara romaneasca.

Sursa: Wall-Street
Cati bani va obtine RA-APPS din apartamentele pe care le scoate la licitatie?
Pe cele 600 apartamente din Bucureşti, companiile imobiliare estimează că vor încasa 85-90 mil. euro.

Valoarea celor 600 apartamente din Bucureşti pe care RA-APPS le va scoate la vânzare prin licitaţie cu strigare este de 85-90 milioane de euro, cele mai scumpe fiind trei locuinţe din imobile aflate pe Bulevardul Kiseleff, fiecare cu preţuri estimative de circa 310.000 de euro.

Evaluarea estimativă a fost realizată de reprezentanţii mai multor companii imobiliare, luând în calcul o suprafaţă medie de 120 de metri pătraţi utili şi imobile construite după 1975 sau, după caz, perioada în care s-a construit în respectivele zone, informează Mediafax.

Pe baza acestor elemente de evaluare, preţurile rezultate se situează între 108.000 de euro şi 308.000 de euro.

Pe lista imobilelor pe care Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) le va scoate în perioada imediată la vânzare prin licitaţie cu strigare figurează 733 de imobile, dintr-un total de 1.100 active aflate în portofoliul regiei, printre care atât spaţii folosite de mai mulţi ani de diferite fundaţii şi organizaţii neguvernamentale, cât şi unităţi turistice importante, precum hotelurile Triumf din Bucureşti şi Mara din Sinaia, Clubul Floreasca şi peste 20 de vile din staţiuni montane şi de pe litoral.

Din cele 733 imobile, 600 sunt apartamente

Din totalul celor 733 imobile, un număr de 600 sunt însă apartamente din Bucureşti ocupate în prezent de miniştri, secretari de stat, consilieri guvernamentali, inclusiv de la Cancelaria premierului, şi de foşti miniştri în regimul comunist, majoritatea fiind amplasate în zone centrale ale Capitalei.

Apartamentele vor fi vândute la un preţ de pornire care va fi stabilit de experţi autorizaţi, prin licitaţie publică cu strigare la care vor putea participa şi actualii demnitari.

În lista RA-APPS nu sunt prezentate informaţii, cu câteva excepţii, privind suprafaţa, număr de camere, anul construcţiei imobilului în care este amplasată locuinţa.

Cele mai scumpe imobile se găsesc pe Kiseleff

Din totalul apartamentelor care vor fi scoase la vânzare de RA-APPS, 17 sunt amplasate pe Bulevardul Kiseleff din centrul Bucureştiului.

Pornind de la criteriile utilizate pentru evaluare, reprezentanţii companiilor imobiliare au calculat preţuri pe apartament plasate între 156.000 de euro şi 308.000 euro.

Structurat pe zone, cele mai multe apartamente sunt amplasate pe Strada Mihai Eminescu, respectiv 139 de unităţi. Preţul mediu în zonă este de 115.000 de euro.

Pe Bulevardul Nicolae Bălcescu sunt amplasate 35 de apartamente, preţul mediu fiind de 144.000 de euro, pe Bulevardul Ion Mihalache sunt 38 de apartamente, preţul mediu fiind estimat la 120.000 de euro, iar pe Strada Nicolae Racotă se găsesc un număr de 31 de unităţi (156.000 de euro).

În sectoarele 1 şi 2 din Bucureşti se află majoritatea imobilelor în care sunt amplasate apartamentele care urmează să fie vândute, alte artere cu o ofertă semnificativă din sectorul 1 fiind Strada Polonă (31 de apartamente pentru care estimarea de preţ este de 144.000 de euro pentru fiecare), Bulevardul Magheru (22 de locuinţe, 144.000 de euro), Bulevardul Iancu de Hunedoara (25, cu un preţ estimat de 132.000 de euro), Bulevardul Dacia (14 apartamente, preţul în zonă pentru o unitate similară fiind de 144.000 de euro), în timp ce pe Strada Icoanei vor fi disponibile 14 locuinţe, care ar putea fi vândute cu 156.000 de euro fiecare.

În sectorul 2, RA-APPS va vinde 23 de apartamente pe Strada Drobeta, 24 pe Strada Aurel Vlaicu şi 19 pe Bulevardul Mircea Vodă. În aceste cazuri, preţurile estimate sunt cuprinse între 108.000 euro şi 144.000 de euro.

În sectorul 3, cele mai multe apartamente sunt amplasate pe Bulevardul Unirii, respectiv 15, caz în care preţul estimat este de 144.000 de euro.

Pentru întreaga listă, companiile imobiliare au utilizat preţul mediu pe metru pătrat util la care se încheie în prezent o tranzacţie în respectiva zonă, care s-a înmulţit cu 120. Preţul final ar putea să fie însă mai redus, ţinând cont că suprafaţa utilă este mare.

De exemplu, dacă în zona Eminescu locuinţele se vând la 950-1.000 euro/mp, acesta este de regulă valabil la apartamentele de 1-2 camere, iar cu cât numărul camerelor creşte, cu atât preţul pe metru pătrat este plauzibil să scadă.

Nu se va apela la companii de consultanţă imobiliară

Totodată, evaluarea a fost realizată luând în calcul o stare relativ bună a imobilului, nu însă şi suprafeţele de teren adiţionale proprietăţilor.

Reprezentanţii agenţiilor imobiliare au declarat că statul va vinde probabil prin mijloace proprii locuinţele RA-APPS, bucată cu bucată, fără să apeleze la companii de consultanţă imobiliară.

Sursa: Curierul National
sursa: flux imobiliar
Citeste si stirile imobiliare
Programul Prima Casă va continua în 2013. Plafonul de garanţii, suplimentat cu 200 de milioane de euro
Dezghet usor in dezvoltarea imobiliara
Stocul de spatii industriale si logistice nu va creste semnificativ anul viitor
Cum te faci proprietar pe terenul de sub bloc
Jumatate din volumul investitiilor directe va fi absorbit de sectorul industrial
Harta preturilor la terenurile agricole. Cat mai costa un hectar de pamant in Romania?
S-au ieftinit taxele pentru intabulare. Afla cu cat
Asigurari facultative doar pentru sume asigurate ce exced celor acoperite de polita obligatorie pentru locuinte
La un pas de cel mai prost an in imobiliare
Lucrarile de constructii au crescut in primul semestru cu 7,5%
Romanii au tot mai multe spatii comerciale moderne
Proprietarii nu tin cont de fluctuatiile cursului valutar
Investitorii imobiliari nu-si mai ajuta cu bani firmele din Romania
Autorizatiile de constructie pentru rezidentiale, in scadere
Guvernul nu va emite titluri de plata pentru imobilele nationalizate pentru inca un an
Prelungirea interdictiei de vanzare a terenurilor agricole catre straini nu poate fi realizata
Cum dau dezvoltatorii “tepe” cu viciile de constructie
BCR a depasit pragul de 1 miliard de euro acordat pentru Prima casa
Bancile nu mai fac afaceri imobiliare pentru ca banii se intorc greu
Vesti proaste pe toate fronturile real estate-ului autohton
Vanzarea casei va fi nula fara atestatul energetic
Guvernul vrea sa mai amane legea privind proprietatile nationalizate
Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii
Romania, repetenta Europei la restituirea proprietatilor
“Gaura” lasata de Guvern in imobiliare: Fara subventii, mai putini cumparatori
Dezghet pe piata apartamentelor vechi
2012 ar putea aduce o crestere pe segmentul spatiilor industriale
Mica evaziune imobiliara
Numarul autorizatiilor pentru constructii de locuinte a crescut cu 15,4% luna trecuta
ANL va finaliza anul acesta 1.800 de locuinte incepute anterior
Murano Shop - bijuterii si obiecte decorative din sticla de Murano
Silver Shop - bijuterii din argint 925
Home | Contact | Termeni si conditii | Acord de confidentialitate