HOME ADAUGA ANUNTURI IMOBILIARE DIRECTOR FIRME UTILE CONTACT
Imobiliare
Cautare imobiliare
Localitatea
Zona
Tip spatiu
Oferit spre
   
Cuvant
Utile imobiliare
Catalog de firme
Cautare firme
Localitate
Domeniu de activitate  
Cuvant
 
Curs valutar BNR
DETALIIANUNT inchiriere garsoniera
Numar de vizualizari: 1567 (din 21.07.2013)
 LOCALIZARE
 Judetul  Arad
 Localitatea  arad
 Cartier  Vlaicu
 Etaj  2 din 4 etaje
 DETALII SPATIU
 Nr. camere  1
 Confort  1
 Tip  decomandat
 Categoria  Garsoniera
 Oferit spre  Inchiriere
 Detalii
Dau in chirie garsoniera confrt.1.mobilat complet,contorizat complet,frigider,aragaz,masina de spalat,cablu,internet,baie cu vana,balcon inchis.
Se afla in Arad,cartier Vlaicu,zona scoala gen.11.
100 euro+cheltuieli
Tel.0728765210
 FACILITATI
 Apa curenta
 Termoficare
 Canalizare
 Grup sanitar
 Gaz
 Termopane
 CATV
 Apometre
 DEPENDINTE
 Bucatarii: 1
 Bai: 1
 Balcoane: 1
 Balcon inchis
 
 FINISAJE
 Gresie/faianta
 Parchet
 Lambriuri
 
 
inchiriere garsoniera
inchiriere garsoniera
inchiriere garsoniera
inchiriere garsoniera
inchiriere garsoniera
 
 DATE DE CONTACT
 
Telefon: 0728765210
 
 
 
Cea mai mare investitie in cultura a fost finalizata dupa 20 de ani, a costat 130 de milioane de euro
Dupa ce a stat mai bine de 20 de ani in paragina, cladirea Bibliotecii Nationale de pe bulevardul Unirii a fost inaugurata joi in prezenta premierului Emil Boc si a ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Dupa doi ani de lucrari, biblioteca are 14 sali de lectura, cinci sali pentru auditii si proiectii, o aula pentru conferinte, restaurante si cafenele, iar directoarea institutiei, Elena Tirziman, sustine ca este una dintre cele mai moderne din Europa.

Desi joi s-a facut inaugurarea oficiala, biblioteca isi va deschide portile publicului larg abia din luna aprilie, urmatoarele luni fiind necesare mutarii cartilor si colectiilor din vechiul sediu din Centrul Istoric.

In incinta bibliotecii isi va muta sediul si Ministerul Culturii. Lucrarile de reabilitare au costat circa 130 milioane de euro.

Cifrele relevante pentru noul sediu al Bibliotecii Nationale:

* 14 sali de lectura, insumand 12.000 mp
* cinci sali multifunctionale pentru expozitii, lansari de carte si proiectii
* o sala pentru “lecturi” audio
* depozite de carte de 30.000 mp
* o aula cu circa 400 de locuri
* doua cafenele si un restaurant
* 9000 mp de birouri unde se va muta Ministerul Culturii.

In total, Biblioteca Nationala are o suprafata construita de 112.000 mp, iar accesul in incinta se va face de pe toate laturile cladirii.

In exterior sunt amenajate 350 locuri de parcare si spatii verzi.

Un reportaj de la inaugurarea Bibliotecii Nationale:

“Incepand de astazi, Romania are in sfarsit o cladire adecvata pentru Biblioteca Nationala. Cladirea din Centrul Istoric in care a functionat Biblioteca Nationala a fost retrocedata (n.r.- dupa retrocedare, cladirea a fost inchiriata in continuare bibliotecii).

Incepand de astazi aceasta cladire va fi luata in folosinta de Biblioteca Nationala. Este o cladire moderna, o cladire care poate fi asezata oriunde in Europa si care are toate functiile asigurate pentru o biblioteca moderna in secolul XXI.

Si din acest punct de vedere eu spun ca Romania, Bucurestiul, a intrat in Europa, a intrat intr-o normalitate pentru patrimoniul cultural scris”, a declarat ministrul Culturii, Kelemen Hunor.

Eliodor Popa, arhitectul care a coordonat lucrarile la aceasta cladire, a declarat ca sarcina de a face functionala vechea cladire, inceputa inainte de Revolutie si lasata in paragina peste 20 de ani, a fost una foarte dificila.

* Cand am preluat proiectul, cladirea era destul de degradata, desi se afla in stare de conservare - cel putin la nivel declarativ. Dupa revolutie, cand s-au oprit lucrarile la acest imobil, aici s-au turnat filme de tot felul, cu incendii, cu explozii care au degradat-o destul de mult. Imobilul primea niste fonduri pentru conservare in fiecare an, dar banii erau putini si lucrarile se faceau de mantuiala.

* Din expertizele pe care le-am facut inainte de inceperea lucrarilor, am constatat ca structura nu era ata de afectata incat sa necesite consolidare. Deci, ceea ce am facut noi a fost o refunctionalizare si remodelare a bibliotecii. Cladirea era gandita la nivelul anilor 1985, cand s-a proiectat, iar sarcina noastra era sa realizam o biblioteca la nivelul anilor 2000.

* La exterior, arhitectura era discutabila, in stilul epocii respective. O arhitectura care incerca sa imite un stil clasic, dar era total nereusita, inabil executata, atemporala. Noi nu mai puteam realiza in anul 2000 o cladire de secol XVIII. Am incercat mai multe solutii, mai multe variante, si ne-am oprit la cea pe care o vedeti.

* La exterior, coloanele si arhitectura clasica am imbracat-o in acel material compozit care are un aspect de metal si am imbunatatit proportiile coloanelor. Stilul acesta clasic are niste reguli care daca nu sunt respectate, arata foarte rau. Acum cele trei fatade au o colonada clasica pe un soclu din piatra naturala, profilat pe un ecran neutru din sticla. In partea din spate, aula, unde lucrarile au fost mai putin avansate am putut crea o arhitectura complet noua.

* Ce a iesit acum la exterior este un stil post modern.

* Interiorul a trebuit remodelat complet. Atriumul avea un luminator industrial pus la 9 metri inaltime, ca la halele industriale. Aici a fost o mare batalie fiindca eforturile de a-l ridica pana sus au fost mari si ca tehnica si ca bani, dar am reusit. Sala aulei era gandita la parter. A trebuit sa o ridicam la primul nivel ca sa realizam acest spatiu multifunctional la parter. Salile de lectura erau initial gandite meschin, erau sali mici. Noi am realizat niste sali de lectura mari.

Desi efortul financiar a fost foarte mare, Eliodor Popa spune ca, lucrand pe vechea cladire, nu a reusit sa respecte chiar toate principiile de functionare ale bibliotecilor contemporane:

“Cladirea aceasta, din punctul meu de vedere, nu respecta principiul bibliotecilor moderne. Acestea au complet separata zona de depozite de zona de lectura pentru a putea fi informatizate, automatizate, cartile sa fie cautate si distribuite rapid. Ori, noi am mostenit o cladire care avea depozitele alipite salilor de lectura. A trebuit sa ne mulam pe aceasta structura si am incercat sa rezolvam cu lifturi de carte care transporta cartile doar pe vericala. S-a luat in calcul si solutia de demolare a cladirii si construirea unei cladiri noi insa ar fi costat dublu. Noi am beneficiat la aceasta cladire de toata infrastructura. Tot betonul a suferit putine modificari. Daca o luai de la fundatie, inclusiv costurile de demolare, se ajungea la o suma uriasa”.

Termenii financiari:

* Lucrarile la Biblioteca Nationala au inceput in aprilie 2009, iar termenul de finalizare a fost pe 30 noiembrie 2011, lucrarile de executie fiind terminate la timp.

* Lucrarile de proiectare au fost realizare de Carpati Proiect si au costat circa 3 milioane de euro, plus TVA.

* Lucrarile de construire au fost executate de Aedificia Carpati si au costat circa 100 milioane de euro, plus TVA.

Comparatie Biblioteca Nationala din Romania cu alte biblioteci de referinta din lume

Biblioteca Nationala a Romaniei Bucuresti, Romania

* Suprafata: 112.000 mp
* Proiectant: Carpati Proiect; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
* Data inceperii lucrarilor: aprilie 2009
* Data terminarii lucrarilor: decembrie 2011
* Cost: circa 130 milioane euro

Biblioteca publica din Seattle. Seattle, SUA

* Suprafata: 38.300 mp
* Proiectant: Asocierea dintre OMA si LMN; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
* Data inceperii lucrarilor: 1999
* Data terminarii lucrarilor: 2004
* Cost: circa 112 milioane dolari

Biblioteca Nationala a Frantei. Paris, Franta

* Suprafata: 365.000 mp
* Proiectant: Dominique Perrault Architecte; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
* Data inceperii lucrarilor: 1989
* Data terminarii lucrarilor: 1995
* Cost: 1,3 miliarde dolari

Bibliotheca Alexandrina. Alexandria, Egipt

* Suprafata: 69.000 mp
* Proiectant: Snohetta; Proiectantul a fost ales in urma unui concurs de arhitectura
* Data inceperii lucrarilor: 1995
* Data terminarii lucrarilor: 2001
* Cost: circa 182 milioane dolari

Sursa: HotNews
De ce nu se construiesc locuinte pentru inchiriere in Romania
România se plasează pe primele locuri în Europa după numărul de locuinţe proprietate privată, cu o pondere de peste 90% în fondul locativ al ţării.

Ansamblurile rezidenţiale dedicate exclusiv închirierii sunt o raritate, pentru că randamentele oferite de o asemenea investiţie nu sunt destul de atractive.

Circa 1,6 milioane de locuinţe din România sunt închiriate, adică un procentaj de 20% din întregul fond locativ al ţării.

Datele statistice oficiale relevă însă că doar 4%-7% din total sunt închiriate, diferenţa fiind pusă pe seama imensei evaziuni fiscale cu care se confruntă acest sector.

De remarcat că majoritatea covârşitoare a locuinţelor închiriate provin din fondul locativ vechi, pentru că în România nu au fost dezvoltate decât un număr nesemnificativ de proiecte rezidenţiale dedicate închirierii. Dezvoltatorii imobiliari pun această situaţie pe seama randamentelor slabe oferite de o asemenea investiţie.

„Dintr-o astfel de investiţie îţi recuperezi banii în 18-20 de ani, deoarece chiriile sunt mici. De vreme ce 8-10 ani de acum încolo piaţa imobiliară va fi neatractivă pentru investitori, nu are sens să bagi bani în asemenea proiecte. Dacă la noi se plăteşte pe un pat 75 de euro, în ţările vestice vorbim de 300 de euro, adică de peste trei ori mai mult. Ar fi suficient să avem o chirie de trei ori mai mare pentru ca perioada de recuperare a investiţiei să se reducă la şapte ani, excepţional de bună pentru imobiliare”, explică omul de afaceri Liviu Tudor, preşedintele Patronatului Proprietarilor de Clădiri din România (RABO) şi printre puţinii investitori care au dezvoltat proiecte dedicate exclusiv închirierii.

El a gândit ansamblul rezidenţial West Gate Studios din Militari, care cuprinde 650 de camere, ca pe un produs derivat al complexului de birouri pe care l-a dezvoltat în acelaşi perimetru. Aceasta este singura variantă pe care Liviu Tudor o găseşte viabilă pentru a susţine financiar o astfel de afacere.

„La noi s-a justificat această investiţie în contextul unui mix de clădiri, un orăşel. Complexul este dedicat tinerilor la început de carieră. El poate veni ca o ancoră sau ca produs derivat unui proiect integrat. Comparativ cu o clădire comercială, de birouri sau un spaţiu logistic, chiria pentru apartamente este mică. De aceea nu avem apartamente de închiriat”, mai spune Tudor.

Un exemplu în plus sunt proiectele rezidenţiale de lux, dezvoltate în zona Nordului-Herăstrău, care înainte de criză se închiriau cu 2-3.000 de euro pe lună, iar acum, chiar dacă s-au redus chiriile la jumătate, lipsa clienţilor reprezintă o problemă reală.

Explicaţia constă în faptul că străinii care le închiriau fie au plecat din România, fie nu mai primesc sporuri de la multinaţionalele pentru care lucrează.

Randamente din chirie

Nu doar perioada mare de amortizare a investiţiei împiedică dezvoltatorii să mizeze pe locuinţe de închiriat. Costul de finanţare pe care un dezvoltator imobiliar îl are pentru a construi un ansamblu de locuinţe este de circa 7%-8% pe an.

În cazul unui apartament al cărui cost de dezvoltare se ridică la 60.000 de euro, se poate obţine o chirie de circa 300 de euro/lună, ceea ce oferă un randament brut de 6%. Din acest procentaj, dacă se scade şi impozitul pe proprietate, care variază între 1% şi 1,5%, investitorul rămâne cu 4,5%-5% brut, fără a lua în considerare şi alte costuri precum TVA, întreţinerea imobilului sau ratele bancare.

„Este o disproporţie între costuri şi venituri. Dacă nu am vorbi de un cost de dezvoltare de 60.000 de euro, ci de 30.000 de euro, randamentul s-ar dubla la 12%, iar investitorul ar rămâne cu circa 10%, care este superior unui depozit bancar. Costurile de dezvoltare ar trebui să fie mai mici, pentru a deveni rentabil sau chiriile ar trebui să fie mai mari, însă realitatea demonstrează că acestea au scăzut”, subliniază Dan Ioan Popp, preşedintele Impact Developer & Contractor.

Întrebarea care persistă este cum de în alte ţări există totuşi un portofoliu consistent de locuinţe ce pot fi închiriate? SUA este un exemplu în acest sens. Răspunsul vine tot de la dezvoltatori: în SUA se pot accesa credite pentru investiţii cu dobânzi de 3%, iar costul de construcţie este mult mai mic, pentru că americanii nu cer locuinţe din cărămidă sau BCA.

În plus, chiriile sunt mult mai mari. În oraşele medii din SUA găseşti cu greu chirii mai mici de 800 de euro/lună. Bineînţeles că şi veniturile populaţiei sunt altele.

„Dacă eu dau la bancă 5% şi nu pot obţine din închiriere 8%, nu e rentabil. Ştiu că primăriile din Bucureşti au căutat să cumpere blocuri de apartamente de la dezvoltatori pentru a le închiria, însă nu s-a ajuns la niciun acord. Sunt clădiri care stau goale în Ghencea. Piaţă ar exista, pentru că în loc să plătească rate lunare, mulţi oameni ar prefera să stea în chirie pe teremen lung”, spune Asher Lax, directorul de vânzări al Adama, dezvoltator cu un portofoliu de circa 600 de locuinţe nevândute.

Cheia este tot la stat

Intervenţia statului pe această piaţă pare a fi singura soluţie în acest moment, de vreme ce costul dezvoltării nu mai poate fi coborât foarte mult, iar chiriile nu pot fi crescute.

Dacă programul „Prima Casă”, de la care investitorii imobiliari se aşteptau să contribuie la relansarea industriei, s-a dovedit a fi mai mult un ajutor social, o măsură care ar putea da într-adevăr un imbold construcţiei de locuinţe ar putea fi subsidiile pentru chirie.

„Dacă s-ar asigura subsidii de 50 mil. euro pe an, ar rezulta că 25.000 de familii ar putea fi subvenţionate cu circa 150 de euro/lună. Astfel ar apărea o cerere stabilă de 25.000 de familii care nu vor mai vrea să cumpere, ci să locuiască cu chirie. O piaţă mai lărgită oferă posibilitatea obţinerii unor credite mai avantajoase. Poziţia băncilor faţă de acest domeniu s-ar putea îndulci”, consideră Dan Ioan Popp.

În condiţiile în care din cele 60.000 de locuinţe câte se construiesc în medie anual la nivel naţional, cele dezvoltate de companii private sunt de 15.000-20.000 de unităţi, un portofoliu de 25.000 de apartamente în plus ar reprezenta un real ajutor pentru relansarea pieţei. De unde ar putea scoate, însă, statul 50 mil. euro anual într-o perioadă în care bugetele de investiţii sunt tăiate la maximum?

Investitorii s-au gândit şi la acest aspect şi sugerează o „taxă pe pârloagă” aplicată proprietarilor. Mai exact, statul ar putea face rost de aceşti bani prin impozitarea celor care au active imobiliare pe care nu le exploatează, adică din taxarea proprietarilor care au case nelocuite.

Planul B

O împrospătare a portofoliului de locuinţe cu destinaţie de închiriere ar putea veni şi pe filiera unităţilor locative executate silit de către bănci sau chiar de la dezvoltatorii cu un număr mare de apartamente nevândute.

„Băncile care au portofolii executate pot proceda la închirierea acestora prin trecerea proprietăţilor pe un vehicul special care să se ocupe de administrarea lor. În acest caz, băncile care nu vor să vândă acum, din cauza preţurilor scăzute, pot închiria. Aici totul depinde de cât de presată este banca în a valorifica aceste bunuri”, menţionează preşedintele Impact.

De cealaltă parte, dezvoltatorii au, numai la nivelul Capitalei, peste 4.000 de apartamente goale, în ansambluri cu mai mult de 200 de unităţi. Punerea acestora pe piaţa închirierilor, până ce se dezmorţesc vânzările, ar putea fi o variantă demnă de luat în seamnă, însă nu mulţi o consideră oportună.

„O soluţie pentru dezvoltatorii care au multe apartamente goale este să închirieze până ce piaţa îşi mai revine. Noi procedăm aşa la Bacău. Acolo se vinde mai greu şi avem închiriate 20 de apartamente, însă mai avem de vândut peste 100 de unităţi. Închiriem două camere cu 200 de euro, cu TVA inclus. Am ales varianta aceasta pentru că măcar se plăteşte o întreţinere din aceşti bani, însă aceste apartamente trebuie renovate pentru a le vinde”, explică Asher Lax. Blocarea la vânzare a unui pachet de locuinţe nu este privită cu interes de către majoritatea dezvoltatorilor, care preferă să lase apartamentele nelocuite.

Un lucru este cert: noile condiţii de piaţă impun o mobilitate a forţei de muncă ce atrage după sine o creştere a nevoii de spaţii locative pentru închiriere. Sectorul rezidenţial nu se va putea relansa fără a se pune un accent mai mare pe această componentă.

4.000 de apartamente noi din Bucureşti stau goale, pentru că dezvoltatorii nu sunt atraşi de varianta închirierii

1,6 mil. de locuinţe din România sunt închiriate, adică un procentaj de 20% din întregul fond locativ al ţării

„De vreme ce 8-10 ani de acum încolo piaţa imobiliară va fi neatractivă pentru investitori, nu are sens să bagi bani în asemenea proiecte”. Liviu Tudor, preşedinte RABO

„O soluţie pentru dezvoltatorii care au multe apartamente goale este să închirieze până ce piaţa îşi mai revine.”
Asher Lax, director vânzări, Adama

Sursa: Capital
sursa: flux imobiliar
Citeste si stirile imobiliare
Programul Prima Casă va continua în 2013. Plafonul de garanţii, suplimentat cu 200 de milioane de euro
Dezghet usor in dezvoltarea imobiliara
Stocul de spatii industriale si logistice nu va creste semnificativ anul viitor
Cum te faci proprietar pe terenul de sub bloc
Jumatate din volumul investitiilor directe va fi absorbit de sectorul industrial
Harta preturilor la terenurile agricole. Cat mai costa un hectar de pamant in Romania?
S-au ieftinit taxele pentru intabulare. Afla cu cat
Asigurari facultative doar pentru sume asigurate ce exced celor acoperite de polita obligatorie pentru locuinte
La un pas de cel mai prost an in imobiliare
Lucrarile de constructii au crescut in primul semestru cu 7,5%
Romanii au tot mai multe spatii comerciale moderne
Proprietarii nu tin cont de fluctuatiile cursului valutar
Investitorii imobiliari nu-si mai ajuta cu bani firmele din Romania
Autorizatiile de constructie pentru rezidentiale, in scadere
Guvernul nu va emite titluri de plata pentru imobilele nationalizate pentru inca un an
Prelungirea interdictiei de vanzare a terenurilor agricole catre straini nu poate fi realizata
Cum dau dezvoltatorii “tepe” cu viciile de constructie
BCR a depasit pragul de 1 miliard de euro acordat pentru Prima casa
Bancile nu mai fac afaceri imobiliare pentru ca banii se intorc greu
Vesti proaste pe toate fronturile real estate-ului autohton
Vanzarea casei va fi nula fara atestatul energetic
Guvernul vrea sa mai amane legea privind proprietatile nationalizate
Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii
Romania, repetenta Europei la restituirea proprietatilor
“Gaura” lasata de Guvern in imobiliare: Fara subventii, mai putini cumparatori
Dezghet pe piata apartamentelor vechi
2012 ar putea aduce o crestere pe segmentul spatiilor industriale
Mica evaziune imobiliara
Numarul autorizatiilor pentru constructii de locuinte a crescut cu 15,4% luna trecuta
ANL va finaliza anul acesta 1.800 de locuinte incepute anterior
Murano Shop - bijuterii si obiecte decorative din sticla de Murano
Silver Shop - bijuterii din argint 925
Home | Contact | Termeni si conditii | Acord de confidentialitate