HOME ADAUGA ANUNTURI IMOBILIARE DIRECTOR FIRME UTILE CONTACT
Imobiliare
Cautare imobiliare
Localitatea
Zona
Tip spatiu
Oferit spre
   
Cuvant
Utile imobiliare
Catalog de firme
Cautare firme
Localitate
Domeniu de activitate  
Cuvant
 
Curs valutar BNR
Informatii utile
In aceasta sectiune urmarim sa va tinem la curent cu cele mai recente si de interes informatii referitoare la domeniul imobiliar, tot ce tine de tranzactiile imobiliare, de vanzarile, inchirierile sau schimburile de apartamente, birouri, case, spatii comerciale, garsoniere, hale industriale, spatii cazare, spatii productie, terenuri, vile etc.
Alegeti de mai jos sectiune care va intereseaza:
Legislatie din domeniul imobiliar, al vanzarii de locuite (apartamente, birouri, case, spatii comerciale, garsoniere, hale industriale, spatii cazare, spatii productie, terenuri, vile)
Targuri de imobiliare din tara, cele mai bune oferte in tranzactionarea de garsoniere, apartamente, vile, case, terenuri etc.
Stiri imobiliare
Prima casa salveaza auditorii energetici
Piaţa certificatelor energetice, al cărei potenţial se ridică la aproximativ 115 milioane euro anual, funcţionează doar la 3% din capacitate, după o jumătate de an de la obligativitatea prezentării documentului în toate tranzacţiile cu locuinţe.

Principala sursă de activitate pentru auditorii energetici rămâne deocamdată programul „Prima Casă”, care a inclus, de la începutul acestui an, certificatul energetic în dosarul de creditare.

Între timp, numărul auditorilor a crescut la 1.500, însă majoritatea stau pe tuşă din lipsa solicitărilor. Practic, în prima jumătate a anului, auditorii au eliberat 5.381 de certificate energetice prin intermediul „Prima Casă”, încasând în jur de un milion de euro.

Dacă piaţa ar funcţiona la capacitate maximă, fiecare auditor ar putea încasa în medie circa 75.000 de euro anual.

„Certificatul energetic este criteriu de eligibilitate şi trebuie cuprins în dosarul pentru «Prima Casă». Nu se acordă garanţia dacă locuinţa nu face parte din clasele energetice A, B sau C. El este obligatoriu încă de la 1 ianuarie 2011 şi este cuprins şi în legea pe baza căreia funcţionează «Prima Casă». Practic, toate creditele acordate în această jumătate de an prin «Prima Casă» au avut certificat energetic”, a declarat Irina Constantinescu, directorul executiv al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Piaţa este în continuare blocată deoarece legea care o reglementează are o serie de lipsuri. În primul rând, normele de aplicare a actului normativ nu specifică clar un organism care ar trebui să solicite certificatul la încheierea tranzacţiilor imobiliare, chiar dacă toată lumea vorbeşte de notari ca fiind responsabili cu această activitate. Şi poate cel mai important, legea nu include sancţiuni.

„Obligativitatea există, însă nu sunt penalizări, iar Ministerul Dezvoltării se mişcă foarte încet. Avem noroc cu programul «Prima Casă», care solicită certificatul. Ştiu că până în 30 iunie ministerul avea obligaţia să trimită o serie de documente privitoare la transpunerea Directivei Europene privitoare la certificatul energetic către organismele Uniunii Europene. Directiva are ca limită de implementare 1 ianuarie 2012. Noi sperăm totuşi ca din toamnă să se clarifice problema sancţiunilor. Nu documentul în sine e important, cât faptul că oamenii trebuie să înţeleagă că sunt direct interesaţi de acest aspect”, a explicat Emilia-Cerna Mladin, preşedinta Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC).

Chiar dacă la începutul anului auditorii au ameninţat notarii cu anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate fără acest document, avântul acestora a fost temperat rapid.

Opoziţia notarilor

Auditorii energetici au acuzat notarii că le sabotează activitatea nerecunoscând caracterul obligatoriu al acestui document la încheierea tranzacţiilor.

Până acum, singura intervenţie a notarilor a fost includerea unei clauze în contractele de vânzare-cumpărare prin care cumpărătorul îşi arogă dreptul de a solicita certificatul energetic vânzătorului.

Reacţia notarilor era aşteptată, deoarece în ultimii ani s-a discutat aprins pe marginea faptului că noul document ar încetini ritmul de tranzacţionare şi, implicit, ar scădea veniturile notarilor.

„Legea nu e aplicabilă nu din lipsa sancţiunilor, ci din lipsa unor specificaţii clare cu privire la organismele care ar trebui să solicite aceste certificate. Legea actuală nu spune că notarul trebuie să solicite certificatul energetic, ci doar că vânzătorul este obligat să prezinte cumpărătorului acest document. Şi în plus, ce se întâmplă, spre exemplu, în cazul imobilelor executate silit sau a celor vândute de judecători sau în cazul închirierilor? Nu scrie nicăieri în lege că Fiscul trebuie să solicite certificatul la contractele de închiriere. Actul normativ trebuie reformulat în sensul dorit, dacă într-adevăr se doreşte asta”, a explicat Laura Badiu, purtătorul de cuvânt al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR).

De ce este important certificatul

Auditorii privesc certificatul pe care îl eliberează în perspectiva eliminării subvenţiilor pentru căldură. Ei spun că acest document poate avertiza proprietarii cu privire la pierderile cauzate de ineficienţa termică a locuinţei şi, implicit, îi poate ajuta să ia o decizie cu privire la sistemul de încălzire utilizat sau la izolarea casei.

„Producătorii şi furnizorii de energie termică au zilele numărate, deoarece au încasat subvenţiile şi nu au investit nimic în modernizarea reţelelor. Acum, numărul debranşărilor creşte simţitor. Sunt multe ţări, însă, care şi-ar dori să aibă un sistem centralizat de încălzire, pentru că debranşarea este o gafă. Practic, suntem obligaţi să utilizăm un sistem pe care nu-l putem plăti”, explică preşedinta AAEC.

Ea mai spune că românii ar trebui să îşi facă nişte calcule înainte ca factura de căldură a unui apartament cu trei camere să sară de la 300 la 7-800 lei şi să identifice variantele care să le reducă costul utilităţilor.

Sursa: Capital
OTP Bank a intrat in programul Prima casa 4
OTP Bank Romania a semnat cu Fondul National de Garantare a Cre­ditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) protocolul de participare in cea de-a patra etapa a pro­gramului gu­ver­namental ,,Pri­ma casa” si va putea acorda credite in valoare de aproximativ 9,7 milioane de euro sau echivalent in lei.

Pentru imprumuturile in euro dobanda este de 5,42% (EURIBOR la 3 luni + 4%), iar pentru cele in lei, de 8% (ROBOR la 3 luni + 2,5%).

Potrivit cal­cu­lelor realizate de banca, pentru un credit in valoare de 40.000 de euro, contractat pe o perioada de 30 de ani, DAE este 5,56%, rata lunara 225,11 euro, costul total al creditului 41.110,52 euro, iar suma totala platita 81.110,52 euro.

Totodata, pentru un credit in valoare de 150.000 de lei, contractat pe o perioada de 30 de ani, DAE este 8,30%, rata lunara 1.100,65 lei, costul total al creditului 246.234 de lei, iar suma totala platita 396.234 de lei.

Banca nu percepe comisioane de acor­dare, administrare lunara a cre­ditului si rambursare anticipata, iar analiza dosarului este gratuita. OTP Bank accepta maximum trei code­bitori pentru imbunatatirea capa­ci­tatii de rambursare.

Suma maxima este de 57.000 de euro (sau echivalent in lei), pentru cre­ditele acordate pen­tru locuinte fina­lizate, sau de 66.500 de euro (sau echi­valent in lei), pentru creditele acordate pen­tru locuinte noi construite in baza autorizatiilor de cons­tructie eliberate dupa data de 22 fe­bruarie 2010. Avan­sul mi­nim este de 5%.

In programul „Prima casa 4” au mai intrat sapte banci: BCR, BRD, CEC Bank, Millennium, Alpha, Pira­eus si Banca Transilvania. In total, institutiile de credit insumeaza un plafon pentru imprumuturi de 1,2 miliarde de euro.

Sursa: Financiarul
Cat pierd bancile la ruleta imobiliara
Cele mai mari 20 de proiecte rezidenţiale aflate în proces de insolvenţă sau faliment au creat băncilor finanţatoare o gaură de aproape 450 milioane euro.

Bancherii caută variante care să le permită recuperarea unei părţi cât mai consistente din sumă, dar în cel mai bun caz pierd cel puţin 40% din bani.

Construcţia de ansambluri rezidenţiale noi este de departe sectorul spre care s-a scurs cel mai mare volum de finanţări bancare în perioada de explozie imobiliară.

Peste jumătate din proiectele identificate de Capital au fost finanţate de bănci cu capital elen, iar restul sunt majoritar austriece. Alpha Bank deţine o pondere de 30% din datoria totală înregistrată de cele 20 de proiecte eşuate şi are de recuperat 132 de mil. euro. Urmează Piraeus Bank, cu o expunere de 28% pe datoria totală a acestor ansambluri, şi BCR, cu 12,5%.

„Unele bănci coboară sub 80% şi altele sunt pregătite să ajungă la 20% din nivelul datoriei pentru valorificarea bunului, în funcţie de situaţia proiectului. Problema este că, dacă numărul de proiecte la discount este mare, influenţează valoarea propriilor portofolii. Este influenţată totalitatea valorii gajurilor luate de bănci.

Tocmai de aceea băncile preferă să scoată aceste active în mod discret, pe vehicule care fac property management. Unii au început să facă asta. Este o formă de curăţare a bilanţului băncii şi o împovărare a vehiculului care are capacitatea de a aştepta. Este ca o pivniţă unde stau conservate”, explică Dan Ioan Popp, preşedintele Impact Developer & Contractor.

Dacă în cazul Asmita Gardens, Ibiza Sol sau Alia Apartments, care sunt finalizate, băncile au şanse să îşi recupereze până la 70% din valoarea datoriei printr-o politică de preţuri adecvată, majoritatea trebuie să se uite la procente cuprinse între 20% şi 30%, deoarece proiectele pe care le-au finanţat sunt în stadii incipiente de construcţie.

„În cazul proiectelor nefinalizate, ai nevoie de investiţii, care de regulă nu există. Am văzut doar două cazuri în toată istoria insolvenţei în care banca a mai investit de la declanşarea procedurii. În această situaţie ori se vinde proiectul unui investitor, ori intră în faliment.

În faliment, valoarea acestor ruine este foarte mică, iar băncile nu pot decât să accepte această finalitate. La proiectele terminate, valoarea nu o să fie cât e nivelul creanţelor, dar pot recupera o parte bună din datorie”, menţionează Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Cine cumpără falimentari

Valorificarea proiectelor ajunse în prag de faliment se poate face prin trei modalităţi: vânzarea tuturor activelor la licitaţie - cel mai fericit caz, trecerea firmei de dezvoltare în portofoliul unui vehicul extern creat de bancă sau vânzarea fiecărui apartament în parte - proces care poate dura ani de zile.

„Din câte observ eu, executorii nu prea ştiu ce să facă cu aceste proiecte. Nici băncile şi nici executorii nu ştiu să vândă. Cine cumpără 20-30 de apartamente poate accepta un risc mai mare, dar un om simplu, care s-a fript cu proiecte proaste în trecut, nu se mai bagă. Săracul cumpără tot scump.

Deocamdată, banca este într-un conflict pentru că a investit o sumă importantă de bani şi trebuie să recupereze maxim, dar investitorii nu vor să cumpere decât cu 500-600 euro/mp”, susţine Asher Lax, directorul de vânzări al Adama.

Raritatea investitorilor interesaţi de astfel de proiecte este o problemă reală printre bancheri. Din 2009 şi până astăzi, nu a fost vândut decât un singur ansamblu rezidenţial de proporţii la licitaţie, caz în care banca s-a deghizat în cumpărător.

Este vorba despre valorificarea My Dream Residence din Pipera, vândut pentru 16,7 milioane euro unui investitor necunoscut. Jucătorii din piaţă vorbesc însă despre un vehicul creat de Bank of Cyprus, principalul creditor al proiectului, care ar fi intervenit în tranzacţie.

Surse din cadrul departamentului de risc al uneia dintre băncile care se confruntă cu acest fenomen ne-au dezvăluit că există deja pe piaţă două entităţi economice create de bănci pentru vărsarea acestor proprietăţi „toxice”.

Aceleaşi surse susţin că băncile sunt potenţiali cumpărători ai proiectelor rezidenţiale valorificate prin licitaţie publică. „Investitorii se uită cu precădere la proiectele nefinalizate. Noi avem un caz de negociere la o sumă de opt milioane de euro. Într-adevăr nu e o bătălie pentru achiziţionarea lor. Nu sunt deosebit de atractive.

Mai există însă şi varianta prelurării lor în contul creanţei băncii. Anul acesta, cred că băncile vor lua în considerare şi această variantă. Vor merge în continuare pe ideea identificării unui investitor, dar cum acest proces nu se finalizează rapid vor prelua activul în contul creanţei şi vor continua discuţiile cu investitorii.

Acest proces poate merge şi în paralel cu vânzarea bucată cu bucată”, completează Andreea Anghelof.

Varianta de rezervă

Pe lângă cele trei variante enumerate, consultanţii vorbesc despre o a patra posibilitate de ieşire din proiectele păguboase. Din păcate, aceasta nu poate fi accesată decât de un număr redus de dezvoltatori.

Este vorba despre transformarea proiectelor rezidenţiale în unităţi hoteliere. Varianta nu poate fi abordată decât de investitorii ale căror proiecte sunt în locaţii centrale sau semicentrale şi care sunt dispuşi să suporte nişte costuri suplimentare.

„Sunt câteva cazuri în Bucureşti unde se negociază cu lanţuri hoteliere. Unul este în apropiere de Piaţa Unirii, unde există deja un operator hotelier interesat. Ulterior încheierii proiectului s-ar putea vinde către un investitor obişnuit cu operatorii hotelieri. Dacă modifici un proiect rezidenţial în hotel, operatorii sunt foarte stricţi cu privire la numărul de camere, de băi, cu structura, lucruri care ridică costurile”, subliniază James Heyworth Dunne, directorul departamentului de investiţii din cadrul CBRE România.

Bineînţeles că şi în această situaţie trebuie să existe acordul băncii finanţatoare şi a devenit deja notorie stricteţea cu care se acordă credite noi pentru dezvoltări imobiliare. Până la valorificarea activelor „toxice”, băncile trebuie să se confrunte cu valul de dosare care asaltează judecătorii.

Majoritatea actorilor activi pe piaţa imobiliară văd 2012 ca pe un an de cernere a proiectelor eşuate, iar direcţiile de acţiune urmate de bănci la început de an par să confirme această prognoză. „Băncile nu sunt pregătite să accepte o valoare foarte mică. Nu sunt disperate după cash şi acceptă să vândă bucată cu bucată.

Mă aştept tot mai multe proiecte să intre în insolvenţă, pentru că nu mai pot fi susţinute, dar valorificarea lor va fi de durată”, concluzionează partenerul CITR.

Acum este sănătos să „stai pe cash”, faţă de regula de dinaintea crizei, care indica activele imobiliare ca plasamente câştigătoare, este de părere Dan Ioan Popp.

Întrebarea este când îşi vor relua ciclul investiţiile imobiliare. Rămâne de văzut cine va fi câştigător: cei care vând astăzi la preţ de lichidare sau cei care aşteaptă reluarea cliclului pieţei.

444 mil. euro este valoarea cumulată a datoriilor bancare a celor mai mari 20 de proiecte rezidenţiale eşuate.

Sursa: Capital
sursa: flux imobiliar
Citeste si stirile imobiliare
Programul Prima Casă va continua în 2013. Plafonul de garanţii, suplimentat cu 200 de milioane de euro
Dezghet usor in dezvoltarea imobiliara
Stocul de spatii industriale si logistice nu va creste semnificativ anul viitor
Cum te faci proprietar pe terenul de sub bloc
Jumatate din volumul investitiilor directe va fi absorbit de sectorul industrial
Harta preturilor la terenurile agricole. Cat mai costa un hectar de pamant in Romania?
S-au ieftinit taxele pentru intabulare. Afla cu cat
Asigurari facultative doar pentru sume asigurate ce exced celor acoperite de polita obligatorie pentru locuinte
La un pas de cel mai prost an in imobiliare
Lucrarile de constructii au crescut in primul semestru cu 7,5%
Romanii au tot mai multe spatii comerciale moderne
Proprietarii nu tin cont de fluctuatiile cursului valutar
Investitorii imobiliari nu-si mai ajuta cu bani firmele din Romania
Autorizatiile de constructie pentru rezidentiale, in scadere
Guvernul nu va emite titluri de plata pentru imobilele nationalizate pentru inca un an
Prelungirea interdictiei de vanzare a terenurilor agricole catre straini nu poate fi realizata
Cum dau dezvoltatorii “tepe” cu viciile de constructie
BCR a depasit pragul de 1 miliard de euro acordat pentru Prima casa
Bancile nu mai fac afaceri imobiliare pentru ca banii se intorc greu
Vesti proaste pe toate fronturile real estate-ului autohton
Vanzarea casei va fi nula fara atestatul energetic
Guvernul vrea sa mai amane legea privind proprietatile nationalizate
Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii
Romania, repetenta Europei la restituirea proprietatilor
“Gaura” lasata de Guvern in imobiliare: Fara subventii, mai putini cumparatori
Dezghet pe piata apartamentelor vechi
2012 ar putea aduce o crestere pe segmentul spatiilor industriale
Mica evaziune imobiliara
Numarul autorizatiilor pentru constructii de locuinte a crescut cu 15,4% luna trecuta
ANL va finaliza anul acesta 1.800 de locuinte incepute anterior
Murano Shop - bijuterii si obiecte decorative din sticla de Murano
Silver Shop - bijuterii din argint 925
Home | Contact | Termeni si conditii | Acord de confidentialitate